Ovidiu Mățan: Stăm de vorbă cu colegele mele, Luminița și Alexandra, de la Today Software Magazine. De când lucrați la revistă?
Luminița Voicu (Desktop Publisher): M-am alăturat echipei în 2018.
Alexandra Ioana Popa (Social Media, PR): De curând, am aniversat doi ani în echipa TSM.
Spuneți-ne câteva cuvinte despre voi?
Luminița Voicu: Sunt din Drobeta Turnu-Severin și am absolvit Facultatea de Istorie în cadrul Universității de Vest, Timișoara.
Alexandra Popa: Eu am terminat liceul la profilul Matematică-Informatică, apoi am continuat la FSEGA, la specializarea Marketing. Momentan studiez pentru masterat în același domeniu. Ca experiență anterioară, am lucrat pe proiecte de branding.
Cum se îmbină istoria cu programarea în cazul tău, Luminița?
Luminița Voicu: Am început de curând să lucrez la o serie de articole care au ca obiect istoria IT-ului. Am început cu Ada Lovelace, Alan Turing și cu Ștefan Odobleja.
Alături de voi, suntem singura revistă de IT din România care reușește să publice lunar conținut nou. Ce faceți voi la revistă?
Luminița Voicu: Pun articolele în pagină, le public online, particip la evenimentele de lansare, editez filmulețe și ajut la scrierea de conținut.
Alexandra Popa: Majoritatea timpului o petrec administrând conturile de social media. Ajut la crearea și planificarea de conținut. De asemenea, înaintea de publicarea articolelor pe web, sunt una din persoanele ce revizuiește conținutul.
Cum a început primăvara pentru voi?
Luminița Voicu: A început cu planuri de vacanță, odată ce am văzut că vremea e mai bună.
Alexandra Popa: Eu m-am relocat în Napoli pentru cinci luni, deci primăvara a început puțin mai diferit decât de obicei. Colegul meu de apartament mi-a adus ceva similar cu un mărțișor, deci păstrăm tradițiile românești.
La ce noutăți să ne așteptăm de la revistă?
Luminița Voicu: Mi-aș dori să avem o comunicare mai activă pe social media. Am început de curând să postăm întrebări pentru a afla punctul de vedere al cititorilor. Îi încurajăm să răspundă la aceste întrebări. Căutați tag-ul #todaysoftmag.
Alexandra Popa: Vedem o comunitate care dorește să se implice tot mai mult în activitățile noastre, fie prin publicarea de articole, fie prin aprecierea unei postări sau pur și simplu prin participarea la evenimente. Ne propunem să aducem mai multe concursuri și, bineînțeles premii, în atenția audienței noastre. Mă refer aici la bilete gratuite pentru evenimentele noastre.
Ovidiu Mățan: Vă mulțumesc și vă urez "La multi ani!".
Ovidiu Mățan: Bună ziua. Stăm de vorbă cu Emilia. Spune-ne ce faci la revistă?
Emilia Toma (Copywriter): Salut! De doisprezece ani, de când a fost fondată revista, corectez textele în limba română, ajustez anumite formulări mai puțin reușite sau ambigue. Încerc să fac totul cât se poate de clar și plăcut la citire, menținând zona tehnică cât se poate de clară și de fluentă.
Puțină lume știe că ești la revistă de la primul număr, acum ajungând la numărul 140. După atâția ani de activitate, cât e de complicat să scrii și ce greșeli întâlnești frecvent în corecturile tale?
Emilia Toma: Am remarcat, cu plăcere, o îmbunătățire a scriiturii programatorilor. Dacă, la început, primeam texte fără diacritice, care abundau de englezisme (chiar și acolo unde nu era cazul), în ultimii ani, am remarcat o îmbunătățire a stilului, a complexității conținutului și a diversității subiectelor. Treptat, revista s-a deschis și domeniilor conexe programării. Pentru mine, a fost și rămâne o provocare corectura textelor hiperspecializate, având în vedere formația mea de filolog. Iau totul ca pe o provocare. E un exercițiu de familiarizare cu zona aceasta care, dacă nu aș fi întâlnit-o prin intermediul acestor texte, probabil că aș fi evitat-o cu totul.
Ce părere ai de textele generate de ChatGPT? Ne ajută sau ne încurcă acest lucru?
Emilia Toma: Chat GPT poate fi un instrument foarte util. Ne poate perfecționa scrisul. Ne poate ajuta să devenim mai buni atunci când redactăm un text pe o anume temă. În principiu, nu îl văd ca pe un lucru diabolic care va reduce din creativitatea omului. Din contră, consider că, dacă este folosit în scopuri nobile, cu dorința de a face bine și de a îmbogăți domeniul respectiv, poate fi un instrument foarte util.
Care sunt principalele greșeli pe care le întâlnești?
Emilia Toma (Copywriter): Întâlnesc două categorii de greșeli. Unele sunt strict gramaticale și țin de neînsușirea unor reguli de bază. De exemplu, ca și folosit în alt context decât cel corect de comparație (Vorbește ca și mine) sau unele dezacorduri. Altă categorie ține de utilizarea unor termeni din engleză într-un mod greșit. Folosim dedicat cu sensul de specializat, adresat cu sensul de abordat, agnostic cu sensul de neinițiat, necunoscător, independent. Oricum, scriitura s-a îmbunătățit. Revista a ținut să mențină un nivel de calitate bun. Sunt multe articole care mă bucură prin stilul nunanțat, coerent, foarte clar, unde se respectă proprietatea termenilor. Sunt alte texte cu mai multe greșeli sau fraze foarte lungi cu propoziții juxtapuse unde omul dorește să spună totul dintr-un suflu.
Dacă doriți să vă îmbunătățiți modul de a scrie, vă invit să citiți articolele Emiliei. Cum a început primăvara aceasta călduroasă pentru tine?
Emilia Toma: Primăvara a fost călduroasă și nu prea. A început cu speranță, cu dorințe de noi proiecte și de renaștere. Sper ca revista să intre și ea în elanul acesta primăvăratec, să își adune noi subiecte și noi colaboratori.
Ovidiu Mățan: Salut! Vorbim cu Melania. Spune-ne câteva lucruri despre ceea ce faci la revistă.
Melania Duma (Traducător): Mă numesc Melania Duma și lucrez la revista TSM de aproximativ opt ani. Eu am terminat Filologia la UBB, secția Engleză-Română. Mi-am finalizat studiile tot acolo cu un doctorat în Lingvistică Generativă. În viața de zi cu zi, sunt Technical Writer la o firmă de IT, de unde și pasiunea pentru tehnologie.
Ce ne poți spune despre articolele scrise în limba engleză?
Melania Duma: Articolele sunt foarte bogate în detalii tehnice. Este evident că sunt scrise de specialiști, de oameni cu multă experiență în domeniu. Dacă ar fi să vorbesc despre câteva lucruri care ar merita îmbunătățite, acestea ar fi stilul, fluența și, bineînțeles, greșelile gramaticale, dar de asta sunt eu aici. Când traduc un text, mă asigur că înțeleg domeniul în care traduc, deci că înțeleg contextul, iar, apoi, că sunt familiarizată cu terminologia. Mi se pare o meserie foarte grea să fii traducător și să traduci ceva ce tu nu înțelegi. Pentru mine este o oportunitate foarte bună faptul că activez la revistă, că sunt prezentă la evenimentele voastre, că am meseria pe care o am, deoarece totul mă menține într-o stare efervescență, deoarece mă menține la curent cu noutățile din domeniu.
Mă bucur să aud asta. Care ar fi principalele greșeli pe care le vezi la articolele scrise de autori locali?
Melania Duma: Greșelile autorilor locali sunt, de fapt, greșelile tuturor vorbitorilor de engleză - limba a doua, cu română - limba nativă. De foarte multe ori, mă aflu în prezența unor experți care își cunosc foarte bine vocabularul de specialitate, dar care în structurile mentale de profunzime în continuare gândesc în română. De aici, apar tot felul de hibrizi interesanți. Primul exemplu ar fi că, în română, subiectul este opțional, dar, în engleză, este obligatoriu. Gândiți-vă la scrierea unor specificații tehnice unde, de exemplu, ai mai multe roluri (personas), dar uiți să scrii subiectul. Gândiți-vă cât timp îți ia să dezambiguezi un astfel de context. Un al doilea exemplu ține de faptul că, în engleză, avem foarte multe cuvinte uzuale care nu au plural, dar, în română, au, ceea ce dă naștere la acorduri greșite între predicat și subiect, la mici monștri. Un al treilea exemplu ține de sequence of tenses sau concordanța timpurilor verbale. Româna este foarte flexibilă în acest sens și ne permite să ajustăm cu lejeritate timpurile în frază. Engleza este mai strictă, iar alegerea timpului verbal este foarte importantă, deoarece te ajută să transmiți sensuri precum simultaneitate, anterioritate, condiție, etc. Un al patrulea exemplu ține de lungimea frazelor. Noi, în România, suntem obișnuiți din școală să facem fraze lungi, pentru că, altfel, nu dă bine, dar, în engleză suntem încurajați să le facem mai scurte, să punem punct mai des. Ultimul exemplu ține de ordinea cuvintelor în propoziție, de topică. Mă voi opri doar asupra unui aspect. Știm că putem pune întrebări, dar putem avea și propoziții subordonate introduse prin cuvinte WH- (what, who, when, where). E una să pui o întrebare și să zici What is this?. E alta să raportezi șefului Hey, boss, I don't know what this is. Observăm diferența de topică. În întrebare, am inversat subiectul cu predicatul, pe când în propoziția în care am raportat am revenit la ordinea inițială. Multă lume nu revine la ordinea inițială. Dacă ne gândim la ce am zis mai înainte, anume că noi scriem fraze lungi, gândiți-vă ce se întâmplă dacă uneori respectăm regula, alteori nu. Apar paragrafe care sunt foarte greu de înțeles. Eu, de exemplu, mă apuc să parsez ce a dorit să spună autorul, astfel încât să sune mai bine în limba țintă.
Mă faci să cred că ar trebui să îmi iau o certificare în engleză ca să gândesc mai ordonat.
Melania Duma: Cu siguranță, o certificare ajută.
Cât de complicat este să scrii un articol în revistă și ce sfaturi ai da?
Melania Duma: Cât de complicat este o pot spune cei care sunt experți în domeniu. Până la urmă, ei aleg subiectul și gradul de granularitate. Din perspectiva modului de a scrie, aș spune că primul sfat este de a planifica înainte de a scrie. Cu siguranță, nimănui nu-i place dictonul Noi muncim, noi nu gândim. Un al doilea sfat ar fi să scriem pentru a ne face înțeleși, nu pentru a impresiona cu cât de experimentați suntem într-un domeniu. Al treilea sfat ar fi să scriem pentru a-i inspira pe ceilalți ca, în momentul în care au închis revista TSM, să meargă să mai citească ceva despre ceea ce tocmai au citit.
E foarte interesant. Cum a început primăvara pentru tine?
Melania Duma: Primăvara a început cu aceleași provocări pe care le am și în restul anotimpurilor, dar mi-am propus ca, în această primăvară să găsesc un echilibru mai sănătos între viață și muncă. Nu îmi este tot timpul ușor să fac lucrul acesta. De obicei, primăvara îmi reprioritizez lucrurile de pe listă, iar în acest sezon primează familia, voluntariatul, credința.