TSM - Inteligența emoțională în agile delivery

Radu Tudoran - Business Development Manager @ PitechPlus

Prin natura noastră, suntem în primul rând creaturi motivate și activate de emoții. Acestea sunt extrem de importante, deoarece ne pot energiza și pune în mișcare, dar, totodată, ne pot afecta capacitatea de gândire logică. Factorul uman este cel mai important aspect în cadrul oricărui proiect. În ultimii ani au fost analizate tot mai mult caracteristicile necesare unui lider, inteligența emoțională sau coeficientul emoțional (EQ), care reprezintă o trăsătura primordială. EQ este capacitatea de a înțelege, a utiliza și a gestiona propriile emoții în moduri pozitive pentru a elibera stresul, a comunica eficient, a empatiza cu ceilalți, a depăși provocările și a dezamorsa conflictele.

Inteligența emoțională agile este o tehnică de negociere pe care fiecare manager ar trebui să o cunoască și să o aplice pentru a promova colaborarea în cadrul echipelor. Astfel, este încurajată conducerea adaptivă, care conduce la proiecte flexibile și potrivite cerințelor clientului.

Pentru a defini și înțelege inteligența emoțională, luăm ca reper principalele sale trăsături: 1. facilitează gândurile folosind emoțiile. 2. înlesnește observarea emoțiilor. 3. înțelege și 4. gestionează emoțiile, astfel încât relațiile sociale și personale să poată fi îmbunătățite.

Un studiu pe trei niveluri de management a fost realizat de Cherniss, Extein, Goleman & Weissberg în 2006 pentru a identifica relația dintre inteligența emoțională și succesul unui proiect. Rezultatele au arătat că liderii ale căror rezultate s-au aflat sub medie nu s-au descurcat bine la inteligența emoțională, iar cei peste medie s-au descurcat la toate cele patru categorii menționate mai sus. Cercetările arată că o persoană cu inteligență emoțională ridicată este mai puțin probabil să dezvolte probleme de comportament și generează energie pozitivă pentru oamenii din jur. O astfel de persoană este un candidat potrivit pentru a explica obiectivele unei echipe și pentru a ajuta membrii acesteia să le pună în practică.

Datorită nevoii continue de adaptare și de schimbare în echipele agile, nevoia de a lucra în echipă este esențială, iar recunoașterea acesteia și abordarea corectă vor îmbunătăți mediul de lucru și vor motiva angajații. Nu depinde doar de capacitatea managerilor de a conduce proiectul spre succes. Este nevoie și de o echipă competentă, compusă din oameni capabili să poată identifica problemele, să elaboreze un plan și să îl implementeze pentru a obține rezultate (conform cercetărilor efectuate de Bantel & Jackson).

Conceptul de dezvoltare a software-ului tradițional a fost foarte rigid, nu a existat o implicare directă a clienților, motiv pentru care echipele se bazau exclusiv pe documentația primită. Odată cu cerințele tot mai exigente ale clienților, a fost nevoie de schimbarea paradigmei. Prin urmare, organizațiile au trecut de la procesul lor tradițional la metodele agile. Având în vedere că astăzi lucrurile se mișcă foarte rapid, echipele agile trebuie să renunțe la informațiile vechi pe măsură ce altele noi sosesc, alocând echipei mai puțin timp pentru a lua decizii sau a procesa informațiile.

Folosirea metodei agile poate, însă da naștere unor probleme de management în echipă: liderii au responsabilitatea de a alege cu mare precizie componența echipei pentru a asigura succesul proiectului. Există multe stiluri de leadership, astfel că managerii se adaptează celui preferat de organizația din care fac parte.

În ultima perioadă, departamentele de Resurse Umane au început să adune detalii despre profilul psihologic al angajaților. Observând dinamica dintre membrii echipelor din trecut, au fost identificate câteva structuri de echipă care pot ajuta la realizarea unui proiect de succes: activitățile din cadrul echipei pot duce la identificarea persoanelor cu diferite personalități: analitică, diplomată, exploratoare sau de tip santinelă. Folosirea testelor simple de personalitate (cum ar fi 16personalities.com) pot fi un punct de pornire în dezvoltarea structurilor echipelor viitoare.

Inteligența emoțională joacă un rol vital în creșterea puterii oricărui stil de leadership. Managerul sau liderul cu inteligență emoțională ridicată împreună cu stilul de leadership transformațional reprezintă cea mai puternică combinație de până acum pentru succesul unui proiect.

Primul pas în crearea unor echipe agile este analiza punctelor forte ale potențialilor membri pentru a garanta cel mai bun rezultat. Compoziția echipei aduce diversitate, ceea ce duce la moduri diferite de rezolvare a problemelor. În funcție de magnitudinea proiectului, pot exista mai multe tipuri de echipe: începând de la proiectele mici în care una sau două echipe sunt responsabile de toată partea de producție, și continuând cu proiectele mari în care avem echipe de producție, de performanță, de management și de asigurare a calității, toate aceste structuri, prin diversitatea lor vor genera conflicte.

Exista cinci metode prin care conflictele pot fi gestionate: prin compromis, prin retragere, prin impunere, prin încercarea de a rezolva problema (problem solving) sau prin evitare. Conflictul are, de asemenea, un impact semnificativ nu numai asupra succesului proiectului, ci și asupra echipei.

Unul dintre motivele pentru inteligența emoțională scăzută este că oamenii ajunși la vârsta adultă au emoții instabile, deoarece încă din copilărie sunt învățați să aprecieze și să se bucure de emoțiile pozitive și să se teamă sau să le evite pe cele negative. Aceasta poate fi una din explicațiile lipsei de curaj sau de răbdare ale unui adult.

Pentru a atinge un grad de inteligență emoțională ridicat, membrii echipei trebuie să-și înțeleagă emoțiile și modul în care acestea le pot afecta gândurile sau progresul muncii, să-și controleze sentimentele impulsive, în special când vine vorba de luarea deciziilor, să fie empatici și să comunice eficient pentru a- i inspira pe ceilalți.

La fel de importante pentru succesul proiectului sunt precizia cu care transmitem mesajul verbal și emoția care îl însoțește. În cazul mesajelor scrise este esențială alegerea tonului, a canalului de comunicare și a formulei de adresare potrivite - să nu fie nici prea familiar, nici prea formal. În cadrul echipelor agile este de dorit ca, în contextul comunicării, liderul să țină cont în mod explicit de emoție și de claritatea mesajului.

Modul cum este perceput rolul de lider este, de asemenea, un factor activ de influență. Fiecare arie de expertiză are responsabilitățile ei și, din această perspectivă, echipele pot avea mai mulți lideri cu aptitudini și responsabilități diferite. Existența empatiei la toți membrii echipei face ca fiecare dintre aceștia să devină lider al ariei lui de expertiză, fie că vorbim de managementul de proiect, ariile tehnice sau de design.

Mulți dintre noi nu agreăm întâlnirile. Optimizarea lor intră în lista de responsabilități a organizatorului. Pentru a le face mai plăcute și mai eficiente, întâlnirile trebuie să producă emoții pozitive. De aceea trebuie "aduse la masă" atât autogestionarea emoțională, cât și empatia. De ce empatie? Pentru ca aceasta reprezintă o componentă ce permite "citirea" oamenilor, ajută la perceperea conflictelor din grup și a elementelor de dinamică a puterii, întâlnirile putând fi gestionate cu ușurință.

O mare provocare pentru orice lider este reprezentată de persoanele cu caracter pasiv agresiv, pentru că reacția naturală emoțională ne duce cu gândul la o situație conflictuală. În încercarea de a ameliora acest comportament, trebuie analizat motivul. Liderul poate face un pas în spate pentru a vedea dacă și el contribuie la această atitudine. Orientat spre rezolvarea problemelor, liderul pleacă la drum cu gândul că poate modifica acest comportament. Cu siguranță nu trebuie să își piardă controlul și nu trebuie să acuze persoana că acționează într-un mod pasiv agresiv. Dacă un dialog direct este posibil să stârnească mai multe probleme, recomandarea este să se acționeze după modul în care organizația își are structurată politica de feedback intern.

Succesul proiectului poate fi privit din diferite perspective: livrarea în termenul și bugetul convenite sau pe cinci nivele (conform Project Management Institute): succesul managementului de proiect, al procesului, succesul în zona de business, al strategiei și al livrabilelor.

În orice tip de echipă, inteligența emoțională trebuie să se regăsească la toate nivelurile, nu doar la lider. A aduna la un loc oameni cu EQ ridicat este un prim pas către crearea unui grup care va funcționa cu o performanță ridicată, dublată, așa cum menționam mai sus, de nevoia de conștientizare: membrii echipei trebuie să fie atenți la emoțiile lor, la cele de grup, precum și la emoțiile prin care trec alte grupuri și alte centre de influență aflate în afara granițelor proprii grupului. Cultura emoțională este legată de operațiunile din cadrul companiei, de procese și de managementul de performanță al oamenilor. Astfel, ea este modelată de toți angajații și este de dorit să se regăsească la toate nivelurile pentru că, așa cum am explicat, aduce beneficii.