Am discutat cu invitații noștri despre ce înseamnă să dezvolți un startup în cadrul unei companii:
Septimiu Floca - Project Leader @ Bosch ,
Daniel Homorodean - CEO @ Arxia ,
Ovidiu Mățan: Vă invit să vă prezentați pe scurt
Daniel Homorodean: Am 20 de ani în antreprenoriatul IT. Am fondat prima companie în 2002, iar între timp am făcut multe experimente, atât în zona de servicii, cât și de produs. Unele au trecut proba timpului, altele nu. Conduc în momentul de față compania clujeană Arxia care oferă servicii de training, consultanță, dar și un portofoliu de produse software.
Corina Știrbu: Sunt Chief Marketing Officer la Wolfpack Digital. În trecut, am lucrat cu agenții publice, cu companii private, cu startupuri fie în calitate de consultant, fie în calitate de marketing officer.
Septimiu Floca: Am experiență de 18 ani, iar de un an lucrez cu un startup, despre care nici nu știu dacă să îl numesc startup în sensul clasic al termenului (cu muncă de la zero). În cazul meu, este vorba de un startup în cadrul organizației în care lucrez, Bosch. Am finanțare oferită de companie și nu am provocările unui startup clasic. Provocările mele sunt creșterea competențelor și găsirea unor oameni implicați. Momentan, lucrez pentru proiectul Bosch Engineering. Această organizație are contact direct cu clienții, valorifică produse de serie Bosch care au succes pe piață și le adaptează pentru afaceri de nișă. Aceste nișe se numesc business fields.
Multe companii care dezvoltă produse proprii încearcă să vină cu produse de inovare, așa cum spunea Septimiu. Care este situația lui Wolfpack Digital?
Corina Știrbu: Noi am lansat Wolfpack Digital Labs, divizia noastră de startupuri interne. Avem aici cinci produse la care lucrăm, unul folosit 100% de noi și de partenerii noștri, acesta nefiind cel public. Din acest motiv, voi vorbi despre cele publice. Pamble este o aplicație Android de asistență medicală, care oferă un tratament eficient pentru dependența de jocuri de noroc. Aplicația a fost prezentată și în Forbes Romania, fiind câștigătoare a AlphaHub Accelerator de la Betfair. O altă aplicație este Raindrops, o aplicație greentech unde oferim udare completă și suport nutrițional pentru plantele din ghivece. Pentru acest produs lucrăm cu alte companii din Cluj. Produsul pe care îl folosim noi este un Wolf Tracker, așa îi spunem noi. Este un produs cu care monitorizăm time sheets, invoices, concedii și alte operațiuni interne.
Daniel, ne poți vorbi despre ultimele trei produse interne la care ați lucrat?
Daniel Homorodean: Ca bază, suntem o companie de servicii, dar am productivizat o soluție care a avut rezultate ce au putut fi repetate și monetizate. Avem două produse mature, consacrate pe piață. Un produs de pe piața internațională este o platformă web pentru vizualizarea în 2D și 3D a spațiilor mobilate. Se numește PlanningWiz, îți permite să îți desenezi casa, să plasezi mobilă în ea, să o vezi în 3D și să te plimbi prin ea. Noi am început dezvoltarea prototipurilor prin 2005, dar platforma a trecut prin multe reimplementări. Celălalt produs consacrat este o platformă de gestiune a achizițiilor publice. Am dezvoltat și investit mult în această platformă care este pe piață din 2017. Mai avem alte produse în diverse faze, dar pentru noi produsele sunt finale când se susțin ca business line. Restul produselor din portofoliul nostru sunt doar prototipuri momentan. De exemplu, avem un prototip pentru o platformă ce analizează viabilitatea și sustenabilitatea startupurilor.
Cum alegi ideile care devin produse?
Daniel Homorodean: La început deciziile au fost accidentale. Făceam un proiect pentru un client, ne înțelegeam cu clientul să putem refolosi ceva, mai găseam un client pentru care refoloseam o parte ș.a.m.d. Acum vedem lucrurile sistemic, pe termen lung. Ne axăm pe proiecte care pot schimba ecosisteme. De exemplu, sistemul de gestionare a achizițiilor publice are impact asupra proceselor din administrația publică, conținând un mecanism de transpunere a legilor și normelor în software. La noi în țară s-a făcut puțin pe partea de administrație și guvernare, lucrurile se mișcă încet, iar noi încercăm să ajutăm cu experiența pe care o deținem.
Când puteți considera că un startup dezvoltat de voi are succes?
Septimiu Floca: Depinde foarte mult de ce obiective ți-ai ales. Pentru mine, startup-ul înseamnă două lucruri. Poți avea un startup care își propune să realizeze un produs pe care să îl poți vinde cu succes în continuare, caz în care acesta este succesul ce trebuie măsurat. Există, însă, încă un aspect important, precum orientarea spre oameni, spre colegi. Este vorba de formarea unei echipe care să lucreze împreună, împărțind aceleași valori. Pentru mine, un startup este de succes nu doar când are un produs de succes, ci când are și o echipă bine închegată în spate, cu valori și caracteristici comune reflectate în interacțiunea lor.
Există o contabilizare a costurilor? Există un buget ce nu trebuie depășit?
Septimiu Floca: Fiecare organizație de care mă ocup are niște costuri, iar costurile sunt mai mari la început. Echipa mea nu este încă pe plus, dar sperăm să reușim să ajungem pe plus anul acesta, să devenim profitabili și să nu mai avem pierderi.
Corina, alocați bugetul pentru startupurile voastre de la început sau observați cum se dezvoltă acel startup alocând buget în funcție de nevoi?
Corina Știrbu: Revenind la întrebarea inițială, un startup este de succes când ai un produs care îți permite să ai o echipă pe un salariu decent pe acel proiect, iar proiectul să se susțină de la sine. Bugetul îl alocăm în funcție de priorități. Nu cred că putem generaliza.
Sunt programatorii mai fericiți la o corporație sau la un startup?
Corina Știrbu: Nu cred că îi pot împărți în fericiți sau nefericiți. Există mulți programatori care au venit de la corporații din grupul FANG (Facebook, Amazon, Netflix, Google) care s-au angajat la startupuri pe dividende și bani de nasturi pentru a ajuta acele startupuri să crească. În România, apare această tendință, dar la noi programatorii sunt mai răsfățați. Când vii la un startup, trebuie să crezi în produs. Trebuie să fii curios și să ai curaj. Or, la noi, programatorii nu prea cred în produse. Se așteaptă ca startupul să fie următorul Tesla. Inovația nu se rezumă la tehnologii emergente, ci la a fi inovativ sub o formă sau alta. Este o chestiune de educație.
Daniel, care sunt cei mai buni pași pentru înființarea unui startup? Pornim de la o idee sau înființăm startupul ca extensie a companiei din care facem parte?
Daniel Homorodean: Produsele trebuie să fie independente, de la development, la marketing, la sustenabilitate. Ca CEO, pot să gestionez aceste linii, aceste produse, dar ele trebuie să fie independente. De la caz la caz, am ales ca pentru unele produse să înființez companii noi sau le-am menținut în compania mamă, dar ca unități de business gestionate separat. Cred că este o formă de maturitate, pentru că altfel ajungem să ne canibalizăm într-o formă sau alta și ajungem să cădem în capcana de a lua resurse la lucrurile care merg și a le distribui către lucrurile care merg mai puțin. Un spinoff ar trebui să se desprindă de compania mamă, deoarece poate atrage finanțări, parteneriate care nu e necesar să implice compania mamă.
Ai un startup care merge, iar apoi nu mai merge. Când știi să te oprești?
Daniel Homorodean: Depinde ce vrei. Sunt produse grele, cum ar fi, în cazul nostru, platforma destinată achizițiilor publice, un process player în fond. Este un produs greu, deoarece se vinde foarte greu. Are un ciclu de vânzare extrem de lung. Ne zbatem foarte mult nu pentru contracte, ci pentru educarea pieței. Efortul pe care l-am pus în acel produs poate părea disproporționat față de rezultatul direct financiar, pentru unii. Totuși, am mare încredere în concept, în faptul că viitorul este al acestor tipuri de abordări. Avem nevoie de soluții sistemice în instituții. Când vom implementa produse de tip process player la nivel național vom salva 2% din PIB-ul anual, o spun cu toată încrederea. Sunt produse la care am renunțat, deoarece am văzut că nu au tracțiune sau unde am observat că nu putem noi să le dăm tracțiunea necesară.
Septimiu, am avut recent un interviu cu Sam Newman în care spunea că un startup trebuie să se axeze pe MVP, nu neapărat pe tehnologii. Se aplică și la voi?
Septimiu Floca: Bosch e o companie foarte orientată pe tehnologie. Avem multe domenii cu tehnologii foarte diferite, iar succesul pe care îl avem se datorează valorii adăugate a produselor noastre. Bosch cunoaște foarte bine lumea fizică. Poate produce componente automotive la un nivel de calitate foarte ridicat și preț mai ridicat. Pe lângă acest lucru, încercăm să aducem valoare adăugată la nivelul proceselor complexe. Pentru un startup este greu să vină cu un astfel de produs de la zero, deoarece nu are echipe mari sau competențe atât de variate. Pentru un startup este important mindsetul de inovare, iar acest lucru se reflectă în toate procesele pe care le avem noi, în modul în care dezvoltăm. După aceste prime succese, poți visa și la lucruri cu impact mai mare.
Corina, multe companii de outsourcing, de consultanță au încercat să își facă startup-uri, dar au eșuat. Există o rețetă de succes sau un mindset anume?
Corina Știrbu: Nu există rețete de succes. Cred că primul pas ar fi ca firmele mari să își trateze produsele ca soluții independente nu ca niște code base-uri. Companiile care au făcut doar outsourcing s-au axat mai mult pe partea de arhitectură de produs, pe cod, dar nu pe produs ca entitate ce a ajuns în mâna utilizatorului.
Daniel, cât de deschis ești la investitori externi, având în vedere că aceștia vin de multe ori cu schimbări de direcție?
Daniel Homorodean: Sunt mereu deschis la parteneri operaționali. Mult mai mult apreciez un partener care se implică, cu care pot să împărtășesc o viziune, cu care pot realiza un plan, decât avantajele care vin din zona financiară. Nu am căutat și nu sunt fanul investițiilor, dar am fost mereu deschis la parteneri care vin, se implică cu sau fără bani, cu care putem construi ceva împreună. Când te asociezi, trebuie să faci contractele foarte bine, deoarece în foarte multe cazuri ajungi să nu mai ai aceleași viziuni ca asociații și trebuie luate măsuri de precauție.
Silicon Valley vs. Cluj - să copiem ce este acolo sau să ne axăm pe particularitățile de la noi?
Septimiu Floca: Aș dori să fac comparație nu cu Silicon Valley, ci cu automotive în Cluj vs. automotive în Germania. Observ că la nivel de startupuri sunt foarte puține companii care pornesc din Stuttgart. Văd, în schimb, o tendință puternică din Berlin sau din alte zone din afara Germaniei. Toate aceste companii reușesc să atragă foarte multe talente și să le ofere un loc călduț. Mentalitatea din Silicon Valley, de a încerca mereu ceva nou, de a eșua și de a lua ceva din acea experiență, nu o avem în Stuttgart. Nu știu unde vom ajunge în Cluj. Avem tineri care se axează pe găsit soluții, nu pe găsit probleme. În Stuttgart se petrece mult timp pe analiza unei probleme, pe motivele care au dus la acea problemă, astfel încât aceasta să nu se mai întâmple. În Cluj, nu căutăm foarte mult sursa problemei, ci încercăm foarte repede să găsim o soluție. Cred că o cale de mijloc e dezirabilă.
Corina Știrbu: Pe mine mă amuză puțin comparația. Când promovam produse mă refeream la Cluj ca la Silicon Valley al Europei. Silicon Valley nu are castele, iar noi nu avem skyscrapers. Nu ne putem copia unii pe alții, cu siguranță. Nu cred că putem vorbi de competiție, deoarece suntem două huburi foarte diferite ca abordare, tip de comunicare, politică, influență etc. Putem să învățăm de la ei și să ne dezvoltăm în felul nostru. Cred că ne lipsesc curajul și curiozitatea.
Daniel Homorodean : Preluând ideile antevorbitorilor mei, aș lucra și eu la curaj și la apetența de explorare, dar cred că o avem în mai mare măsură decât germanii. Industria IT din România are o agilitate mai mare, o deschidere de a construi de la zero fără a aștepta nimic de la nimeni. Am crescut prin abilitatea de a ne descurca în situații grele. Am fost implicat în comunitatea industriei IT din România și cred în dezvoltarea parteneriatelor în industrie. Companiile românești s-au maturizat, știu să colaboreze, se promovează în afară în special cu servicii expert. Putem crea o masă critică.