Acum aproape 60 de ani, William Shockley părăsea Bell Laboratories și deschidea, în 1956, compania Shockley Semiconductor Laboratory în Mountain View, cu convingerea că siliciul, și nu germaniul, este materialul potrivit pentru producerea tranzistoarelor. În 1957, 8 dintre inginerii lui părăseau compania și fondau Fairchild Semiconductor, dintre care doi (Robert Noyce și Gordon Moore) aveau să fondeze ulterior Intel.
După aproape 60 de ani, Silicon Valley numără câteva sute de mii de ingineri (dintr-un total de 7 milioane locuitori în Bay Area), sute de firme de investiții și acceleratoare care atrag peste 10 mld USD în investiții anuale (peste 40% din totalul anual al tuturor investițiilor de venture capital din SUA), un sistem educational excepțional ce include Stanford, una dintre cele mai importante 6 universități ale lumii, și aproape toți giganții industriei tech: Intel, Google, Facebook, Apple, Amazon, Qualcomm, Yahoo! etc.
Acum aproape o lună, când am ajuns în San Francisco, se desfășura Launch Festival 2013, una dintre ele mai mari conferințe dedicate startupurilor din SF și am făcut un scurt clip.1
România are "un pic" de recuperat. Cu un total de aprox. 80000 ingineri, cu investiții anuale locale ce nu depășesc 10 mil USD (poate chiar mult mai puțin) în 2012, cu un sistem educațional organizat anacronic și ineficient care încă își face treaba datorită unui număr redus de oameni pasionați, cu câteva firme de produs foarte interesante (BitDefender, Avangate etc.) care însă insumează doar 5-10% din exportul total al industriei IT&C (restul fiind outsourcing), nu putem decât să concludem că nu stăm rău ca industrie, dar suntem cu câteva ordine de mărime în urmă.
Periodic citesc articole și știri despre cum Bucureștiul, și mai nou Clujul, ba chiar și Măgurele, va deveni un "Silicon Valley de România". Păi măi dragilor, dacă ar fi așa simplu, aș face un Silicon Valley și la mine la Turnu Severin. E vreme bună, investitorii pot merge în pauza de masă la ștrandul din Herculane, antreprenorii se pot relaxa pe terasele de la marginea Dunării după o zi de lucru iar pentru programatori avem pește, ieftin și bogat în fosfor. Bănuiesc însă că nimeni nu vorbește serios, ci sunt doar figuri de stil (parabole, hiperbole etc.), o comparație propriu-zisă fiind exclusă.
Șansele apariției unui nou Silicon Valley oriunde în lume, inclusiv în SUA, sunt extrem de mici, și cred că ar trebui să învățăm ce avem de învățat și apoi sâ uitâm de modelul Silicon Valley atunci când ne gândim la crearea unui ecosistem tech local.
Poate ar trebui să uităm și de modelul New York, unde startupurile tech s-au dezvoltat și datorită industriei locale de advertising. Poate ar trebui să uităm și de modelul Israel, al doilea stat din lume dpdv al numărului de IPO-uri ale companiilor de tehnologie pe bursă din SUA, pentru că industria de tehnologie de acolo a fost creată în primul rând prin finanțarea cercetării în industria de apărare de către stat. Și poate ar trebui să uităm și de modelul Londra, cel mai important centru financiar european, unde industria tehnologiei s-a dezvoltat datorită accesului la mecanismele de finanțare existente. Și aș putea continua cu Boulder, Berlin, Singapore și atâtea alte centre unde tocmai factorii locali, și nu modelele externe, au făcut ca industria să se dezvolte.
Poate ar trebui să ne uităm cu atenție în oglindă, să ne întrebăm cine suntem și ce putem face cu adevărat perfomant la scara globală a inovației, și să executăm liniștiți vreo 20 de ani, cu mai puține povești despre Făt Frumos din Vale și Merele de Siliciu și cu ochii larg deschiși spre noi.
PS: toate gândurile mele bune se îndreaptă spre Comic Con Bucuresti, unde mi-aș fi dorit teribil de mult să fiu.