Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mai mult de jumătate din populaţia Terrei nu are acces la serviciile medicale de bază şi aproximativ o sută de milioane de oameni trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, din pricina faptului că sunt nevoiţi să plătească, permanent, tratamente medicale deosebit de costisitoare, care depășesc posibilitățile lor financiare. [1]
Alăturând acestei triste realități și provocarea majoră cu care umanitatea a trebuit să se confrunte odată cu proliferarea la scară internațională a epidemiei de COVID-19, deducem cu ușurință că, împreună cu educația, sănătatea rămâne un sector esențial și prioritar pentru întreaga umanitate. Fără creșterea semnificativă a fiabilității, mobilității și calității serviciilor medicale, în paralel cu menținerea costurilor sănătății la un nivel permisiv pentru marile mase ale populației globului, umanitatea va continua să se confrunte cu adevărate drame sociale, rata îngrijorătoare a deceselor cauzate de problemele de sănătate continuând să crească într-un ritm care ajunge să depășească până și statisticile de coșmar existente pe durata celor două Războaie Mondiale.
Cele mai importante medii academice și de cercetare din lume subscriu, una câte una, la concluzia potrivit căreia, singura și reala șansă a umanității de a asigura servicii medico-sociale accesibile și de calitate pentru întreaga populație a Terrei este aceea care presupune apelul la așa-numita e-Sănătate ("Smart Health"), prin utilizarea - la scară largă - a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în medicină. [2]
Sub influența "Smart Health" se discută deja de trecerea de la serviciile medicale "de criză" (concentrate pe tratarea "per se" a multiplelor boli și afecțiuni cu care se confruntă oamenii) la serviciile de sănătate din sfera menținerii stării de bine ("wellbeing") [3] a populației, căci numai apelul la tehnologie poate permite medicilor să constate, din timp, ce se petrece cu adevărat în corpurile noastre.
Accesul la metode eficiente de diagnostic medical precoce a fost - cu siguranță - dat de apelul la tehnologie. Astăzi, instrumente moderne de investigație medicală precum: raze X, tomografie computerizată, imagistică prin rezonanță magnetică, electroencefalograme, electrocardiograme, chirurgie labaroscopică etc. permit medicilor să detecteze din timp simptomele bolilor, astfel încât intervențiile medicale și tratamentele să fie mult mai eficiente. [4] Practic, tehnologia a permis evoluții fără precedent în toate segmentele medicale, de la neonatologie la geriatrie și telemedicină, aducând beneficii incontestabile atât personalului medical cât și pacienților. [5]
Potrivit unor statistici oficiale, nu mai puțin de 500.000 de tipuri diferite de echipamente medicale, bazate pe tehnologie, se puteau găsi pe piețele de desfacere existente la nivel mondial, încă din anul 2017 [6], numărul acestora crescând, desigur, exponențial până astăzi.
Dezvoltarea unor atât de complexe instrumente medicale de investigație și tratament a presupus însă un efort pluridisciplinar, la care au contribuit atât cercetători din mediul academic, cât și experți din lumea medicală sau specialiști IT.
Pe fondul trecerii către serviciile medicale centrate pe pacient și pe menținerea stării de bine a acestuia (despre care s-a amintit deja), caracterul interdisciplinar al echipelor ce vor gestiona așa-numita economie a datelor de sănătate ("health data economy") se va accentua și mai mult în viitorul apropiat.
Începând din anul 2003, cercurile preocupate de utilizarea tehnologiei informației în medicină au deschis două direcții foarte importante de acțiune: arhivarea electronică a fișelor medicale ale pacienților și transmiterea rapidă a informațiilor medicale, prin intermediul Internetului. [7]
Astăzi însă, provocarea de a transmite eficient și de a translata datele privind sănătatea pacienților (obținute prin varii metode de investigație medicală) în valori verificabile empiric s-a accentuat dramatic odată cu lupta împotriva pandemiei de COVID-19, când se discută deja de certificate de vaccinare și de baze de date internaționale, care să conțină istoricul medical și de vaccinare al pacienților.
Din păcate însă, în România, comunitățile "Smart Health" sunt încă la o fază incipientă de dezvoltare, deși managementul TIC, prin aplicații dezvoltate în colaborare de experții IT și cei din zona medicală, poate reprezenta un atu important în depășirea unor dificultăți majore cu care se confruntă sistemul de sănătate din țara noastră. [2]
Conform datelor oficiale ale autorităților europene competente în materie, indicatorii de performanță ai sistemului sanitar (de stat) din România sunt mult sub mediile europene, iar cei ai sistemului privat de sănătate nu au fost analizați sistematic niciodată, până în acest moment. [2] Ca atare, soluții rapide și cu aplicabilitate imediată, cum ar fi: platforme software care să interconecteze eficient planurile de investigații cu cele terapeutice; baze de date de tip "cloud "cu informații medicale la zi, în special din sfera bolilor rare (care lipsesc cu desăvârșire); aplicații care să facă accesibilă pacienților informație medicală prețioasă, verificată și certificată de specialiști acreditați în domeniu (reducându-se astfel nevoia deplasării oamenilor la centrele medicale sau cabinetele medicilor de familie) etc. constituie nevoi ce nu mai pot fi contestate și care pot fi rezolvate cu apel la instrumente ori sisteme deja utilizate, cu atât mai mult cu cât există până la această oră suficientă experiență internațională gata acumulată pe anumite paliere, care ar putea să ne inspire și să ne ghideze acțiunile. [2]
Între puținii exponenți ai celor care și-au propus să abordeze domeniul "Smart Health" și la noi în țară, se numără reprezentanții comunității Asociației "Smart Health Cluster", înființată anul trecut prin efortul unei coaliții de nivel național, care au reușit să reunească la masa de lucru specialiști, experți și practicieni din diverse domenii, precum: medicină, IT, educație, management de programe, resurse umane sau consilieri în finanțare, proveniți din centre urbane și universitare importante precum: Cluj-Napoca, București, Craiova sau Iași.
Dintre membrii Smart Health Cluster, amintim: Institutul regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" - Cluj-Napoca; Școala Informală de IT; Asociația pentru Prevenirea și Controlul Infecțiilor - Cluj-Napoca; Asociația pentru promovarea tehnologiei și a industriilor creative - Iași; Asociația profesioniștilor IT Basarabeni; societățile de IT: InteGreat - Cluj-Napoca; Amid Net - Craiova; Disted - București; Quartz Matrix - Iași; Transilvae Trading - Cluj-Napoca etc. și nu în ultimul rând, societățile de consultanță în atragerea de fonduri: Envium - Cluj-Napoca și B&S Training and Consulting - București.
"Ne bucură să avem deja în membershipul Clusterului Smart Health o prezentă onorantă și relevantă la nivel național dar și una de nivel internațional, care sperăm să câștige rapid și mai multă consistență, câteva acorduri suplimentare de colaborare fiind chiar acum în curs de negociere", afirmă președintele clusterului, ec. dr. ing. Mihai Talpoș.
Scopul ASOCIAȚIEI "SMART HEALTH CLUSTER" este identificarea, dezvoltarea și implementarea de soluții din sfera tehnologiei informației, pentru eficientizarea rapidă a sistemului medical românesc.
Vor contribui la un astfel de deziderat mai mulți factori relevanți în materie, achiesând la principiile și obiectivele Asociației Smart Health Cluster. Cheia succesului va fi așadar dată de colaborarea dintre mai mulți parteneri strategici de pe plan local, regional, național și internațional, inclusiv autorități publice, mediul universitar, centre de cercetare, poli de competitivitate sau chiar alte clustere din țară și străinătate.
Figura 1 - Principalele obiective ale Smart Health Cluster
"Proiectele deja inițiate sau cele care urmează a fi inițiate în cadrul Smart Health Cluster au toate un numitor comun. Acest numitor comun îl reprezintă crezul că viitorul medicinei se va construi cu o viteză amețitoare pe fundamentul unor noțiuni precum: nanotehnologia, robotica, ingineria biomedicală, calculatoare cuantice, inteligență artificială, realitatea augmentată, printarea 3D sau bazele de date speciale, dedicate economiei datelor de sănătate etc. Trebuie să fim pregătiți, din cât mai multe puncte de vedere, pentru un astfel de viitor", a precizat domnul dr. Mihai Mleșnițe, director al Institutului Regional de Gastroenterologie - Hepatologie ,,Prof. Dr. Octavian Fodor", membru Smart Health Cluster.
În scurta perioadă de timp scursă de la înființarea Smart Health Cluster și până acum, entitățile membre au reușit deja să întreprindă o serie de acțiuni concrete, circumscrise scopurilor și obiectivelor clusterului. Dintre acestea, menționăm:
participarea (ca partener) la CODVID Hackathon (2020) și preluarea înspre implementare și dezvoltare suplimentară a soluției software intitulată RiskAlert. Scopul aplicației RiskAlert este acela de a ajuta serviciul de Primiri Urgențe în gestionarea eficientă a pacienților cu boli rare, care prezintă nevoi specifice greu de acoperit, în special în perioada Pandemiei cu COVID - 19 (dar nu numai) și care sunt - de multe ori - insuficient cunoscute de către personalul medical.
participarea activă în cadrul proiectului IT4Kids în mediul rural, care a facilitat oferirea unui număr de peste 300 de echipamente IT unor copii defavorizați, care studiază în 15 instituții de învățământ gimnazial și liceal din județele: Sălaj, Sibiu, Cluj, Iași, Dolj, Constanța și Buzău.
"Toate proiectele software pe care ne dorim să le dezvoltăm și implementăm prin implicarea membrilor Clusterului Smart Health, vor constitui (în timp) parte dintr-o întreagă bibliotecă software, ce țin de activitatea din segmente critice ale instituțiilor medicale din România", a declarat ing. Gelu Vac - Product Accelerator, membru al Smart Health Cluster.
Toate entitățile interesate de bunul mers al sectorului medical din România (instituții medicale, ONG-uri din sfera de sănătate sau tehnică, companii de IT etc.) dornice să pună umărul la atingerea obiectivelor Clusterului Smart Health, contribuind cu idei sau cunoștințe medicale ori tehnice, sunt invitate să afle mai multe informații despre această inițiativă și chiar să se implice. Detalii se pot găsi pe website-ul asociației: smarthealth.ro.
Nicolae Badea, 2017, Jumătate din populația globului nu are acces la servicii medicale de bază
Elena Copaciu, 2017, E-sănătate, o necesitate a oricărei comunități