La evenimentul de lansare a numărului 84 a Today Software Magazine, am discutat despre Products și Gaming din perspectiva dezvoltării unor noi produse. Invitații noștri au fost:
Mădălina Mirăştian - Product Delivery Manager @ Betfair Romania Development
Daniel Tamas - founder @ Digitap
Ovidiu Mățan: Fiecare invitat își va face o scurtă prezentare.
Daniel Tămaș: Din 2007 încerc să fac business în Cluj. Am fondat unul dintre cele mai mari studiouri de jocuri din Europa de Est. Până acum, am avut cam 1 miliard jumătate de utilizatori. De doi ani am fondat un startup care aduce instant gaming platforms (platforme de jocuri instantanee) pentru utilizatorii din țările în curs de dezvoltare cu tehnologie strict web. Vrem să ruleze pe telefoane low-end, pe Android cu costuri cât mai mici, din țări precum Nigeria, Brazilia, Indonezia. Încercăm să nu folosim Apple și Google.
Mădălina Mirăștian: Eu lucrez la Betfair care are o verticală de sport și gaming. Domeniul meu de acțiune este în cross-sales. Pentru că achizițiile noi sunt foarte costisitoare, îi încurajăm pe utilizatorii de gaming să achiziționeze servicii din zona sport și invers. Am fost mult timp Business Analyst și Product Owner. De asemenea, am și o carte pentru copii publicată pe Amazon.
Lorand Minyo: Am aproape 20 de ani de experiență în marketing și produse. Super-puterea mea este că pot conecta lucruri care în mod normal nu ar trebui să funcționeze împreună. Momentan lucrez la o companie cu 25 de ani de experiență în servicii ospitaliere și de călătorie, unde am un rol hibrid de Product Manager și Marketing Manager. Compania gloobus este un hypervisor de API pentru industria de booking/traveling/hospitality. Dacă investim mult marketing într-un produs prost, facem o defavoare produsului. Cel mai important lucru pentru un produs este echipa. Nu contează dacă produsul este fantastic de la început și nu contează dacă te pricepi foarte bine la marketing, ci contează ca echipa să se înțeleagă foarte bine și să conlucreze. Cel mai important este să investești în oameni, apoi în produs și ulterior în marketing.
Mădălina Mirăștian: Perspectiva mea nu diferă mult de cea a colegului meu. Din punctul meu de vedere, produsul trebuie dezvoltat, iar atunci când la testare ies la iveală erori și neconcordanțe, e important să renunțăm la ego. Marketing facem la final.
Daniel Tămaș: Eu văd lucrurile invers. Marketingul te scoate din probleme de fiecare dată dacă îl faci cum trebuie. Un marketing bun nu va menține clienții și nu va transforma produsul în ceva de senzație, dacă produsul e prost. Majoritatea produselor de succes de acum au pornit ca idei de marketing, ca proiecte exploratorii, înainte ca banii să fie cheltuiți pe dezvoltare. Multe din ideile de produs sunt presupoziții. Trebuie testate presupozițiile pe baza unor MVP-uri. Ce se întâmplă ulterior depinde de rolul tău în proiect, de locația ta fizică în lume, de risc.
Cât de important este gamification pentru produsele voastre?
Lorand Minyo: La mine nu se aplică. Avem un produs B2B, enterprise.
Mădălina Mirăștian: În Betfair sunt produse specifice de gaming. De curând am lansat un produs dedicat conceptului de gamification în Vegas, mizând pe componenta socială, pe turnamente. Este o altă cohortă de clienți. Lumea intră foarte repede în lumea jocurilor. Apropo de repoziționare și branding, de curând am relansat cartea mea unde fiecare primea anumite entry-uri în funcție de anumite acțiuni. Poți gamifica orice acțiune: pe site-uri, pe bloguri, pe social media, pe răspuns la întrebări.
Daniel Tămaș: La noi, destinația este jocul. Din perspectiva jocului, contează tema și nișa jocului și cât de bine este balansat. Gamification își simte prezența în cadrul jocului. Dacă ai puncte, nivele, oponenți care nu funcționează bine, vei avea un produs prost. Noi nu folosim gamification inside games, dar orice mecanism de a crește retenția și gradul de entertainment din cadrul jocului contează și se vede pe metrici.
Lorand Minyo: Fă-l pe om să se simtă important. Felul în care faci acest lucru este marele diferențiator.
Cine scrie requirements pentru produse?
Lorand Minyo: La gloobus suntem 4-5 persoane care scriem requirements începând de la ideea de business. Luăm nevoile de business și avem două opțiuni: fie refacem tot produsul și-l facem de cel puțin 50 de ori mai rapid, fie încercăm să aducem mai multă valoare clienților noștri și să facem mai mulți bani. Am ales varianta a doua: am luat oamenii de marketing, oamenii de produs, managementul care se uita la cifre (iar când scad banii, mai lucrăm ceva) și am creat. La noi funcționează rolurile hibride, deoarece, într-o companie mare, dacă ai departamente variate cu oameni diferiți ce lucrează la un produs, comunicarea între respectivele persoane și departamente poate duce la mari neînțelegeri în ceea ce privește nevoia de business și de dezvoltare a produsului respectiv. Ceva se pierde ori de câte ori o persoană non-tehnică îi explică ceva unei persoane tehnice (și invers). Prin rolurile hibride, noi ne forțăm să nu plecăm de la masă, până când nu înțelegem toate aspectele produsului respectiv. Rolul meu hibrid poate presupune într-o zi customer discovery, iar a doua zi content creation pe baza customer discovery. Eu nu trebuie să rog o altă persoană să scrie un studiul de caz centrat asupra a ceea ce eu tocmai am vorbit cu clientul. Rolurile hibride nu funcționează în middle management sau în companii mari. Nu funcționează nici la juniori.
Mădălina Mirăștian: În Betfair, o organizație mai mare, rolurile sunt separate, nu doar în produs și marketing, dar și la nivelul produsului structurat în mai multe nivele. Noi scriem requirements încercând să facem business cases ușor de înțeles și codat. La nivel de funcționalități, există manageri ce dau direcția (ca viziune), aceasta fiind apoi rafinată de colegii Product Owneri din Cluj. Momentan, încercăm să identificăm probleme indiferent de rolul pe care îl avem.
Crezi că în Cluj lipsesc oameni specializați pe produs?
Mădălina Mirăștian: Cred că piața din Cluj este concentrată pe outsourcing. Nu cred că oamenii lipsesc, dar nu au acces atât de mult la acest rol.
Lorand Minyo: Nu există foarte mult personal specializat pe produs în Cluj care să fi avut experiența unui "unicorn" de exemplu. Dacă nu ai lucrat pentru un Uber sau Lyft sau dacă nu ai lucrat la schimbarea unui buton care afectează sute de mii de oameni, nu poți să ai aceeași experiență ca cineva care lucrează deja la al doilea sau al treilea produs. Piețele din SUA și sudul Asiei au Product Manageri care au lucrat deja la asta. Aceasta este singura diferență.
Daniel Tămaș: Noi definim requirements. Avem o persoană specializată în zona aceasta. La studioul de jocuri, avantajul este că jocurile au viață scurtă. Dezavantajul este că, având atât de multe teme de dezvoltat, ești mereu în priză. Mediul unui joc este realizat de un designer și de un content manager. Se iau în calcul nivelele, accesul, publicitatea etc. Se măsoară totul, iar pe baza măsurătorilor, se tot adaugă informație. Echipa de development nu poate să funcționeze fără ei. Noi ne-am "crescut" oamenii de design și produs. Nu avem astfel de personal în Cluj. Majoritatea dintre voi lucrați la proiecte foarte faine pentru străini. Decideți să lucrați pe proiecte similare inițiate în România.
Cred că ar trebui să stimulăm partea de intellectual property și inițiativă locală. La ITDays, anul acesta vrem să dăm un premiu unui startup clujean. Premiul material va fi un bilet dus-întors până în Sillicon Valley, dar ne-am dori ca acelui startup să i se facă lobby pe lângă companii mai mari care să îl sprijine. Ar fi ceva valoros să funcționeze o astfel de inițiativă.
Lorand Minyo: Ar merge dacă ar exista startupuri atrăgătoare în Cluj. Cred că totul ține și de apetitul nostru pentru risc. Nu știu câți oameni care au eșuat de 2-3 ori, au curajul să se prezinte încă o dată în fața a 2000 de oameni cu ceea ce au mai făcut. În schimb, cultura vestică încurajează această abordare.
Daniel Tămaș: Produsele se creează. Noi avem o fobie - să ne asumăm deciziile de design și de marketing. Există mii de oameni de produs din Cluj, dar ei nu o știu. Nu e un status sau o diplomă. E o decizie.
Problema este de ce oamenii talentați din Cluj nu încearcă să facă singuri produse. Avem mulți oameni talentați și prea puține produse create cu idei de aici.
Lorand Minyo: Când lucrezi la un startup, ești fondator, lucrezi la visul tău și primești o ofertă de la o companie ce îți oferă o sumă mare. Atunci alegi compania. Nimeni nu te crește de acasă sau din școală că ești valoros, dacă cineva e dispus să îți ofere 3000 euro la 22 de ani. Ar trebui să ți se aprindă beculețele și să realizezi că poți face ceva de unul singur. Eu aș duce copiii într-un stagiu de vară la un startup. Vezi ce îți place. Încearcă să explorezi. Cei mai deștepți copii pe care i-am întâlnit au fost home-schooled. Vara trecută am vorbit cu copii de 12-13 ani despre blockchain și mining. Interesele acestor copii depășeau cu mult interesele copiilor dintr-o școală normală. Ei știau că discuția cu mine sau alții le va influența viitorul imediat.
Hai să vorbim puțin de educația publică.
Daniel Tămaș: Cred că fiecare copil știe ce vrea, știe ce face, dar el depinde de părinții care vin cu anumite frici și prejudecăți. Educația trebuie făcută la părinți, nu la copii.
Lorand Minyo: Important pentru un copil este să analizeze o problemă și să încerce să caute soluții. De acolo pornește educația.
Ar avea sens să se facă cursuri de antreprenoriat pentru studenți?
Lorand Minyo: Antreprenoriatul nu se învață. Acesta se cultivă. Ai nevoie de apetit pentru risc, curiozitatea să faci ceva și să rezolvi acel ceva. Cultura pe care o văd studenții noștri nu încurajează acest lucru. Da, ar trebui să existe o bază, un schelet ca lumea să știe la ce să se aștepte.
Daniel Tămaș: La orice curs de antreprenoriat trebuie să existe un KPI de final pentru a măsura succesul. Este greu de găsit acel set de KPI.
Lorand Minyo: Standford se uită la numărul celor care au devenit antreprenori. Este un KPI.
Cu tot AI-ul, cu toată nebunia care se întâmplă, va fi din ce în ce mai ușor de creat produse. Cum vedeți această evoluție? Ce se va schimba?
Daniel Tămaș: Suntem în siguranță până când AI va imita emoția umană. Multe produse apelează la emoția utilizatorului (precum Tinder). Un joc, un learning-app apelează la emoția mea sau la intelectul meu care se simte bine că nu este prost. Un AI va face lucrurile funcționale, le va construi până în punctul unde va trebui să construiască emoția pe care eu trebuie să o simt. AI va scrie codul, dar echipa va construi produsul.
Lorand Minyo: Eu, în general, văd foarte mult în viitor. Ceea ce a făcut software-ul pentru noi ca umanitate este că a democratizat foarte multe lucruri pentru noi: crearea și distribuția de conținut, crearea de website-uri, crearea de muzică sau artă digitală. Ceea ce va trebui să facă AI-ul este să facă tehnologia invizibilă pentru noi, deoarece un software este un mijloc pentru un scop. Momentan, ne concentrăm prea mult pe tehnologia în sine, nu pe avantajele tehnologiei pentru noi. Cel mai bun UX este cel invizibil, cel unde nu îți dai seama că cineva a creat o experiență pentru tine. AI-ul va scoate tehnologia din centrul vieții noastre. Nu ar trebui să ne mai dăm seama că tehnologia există sau că există cod în spatele unui telefon. Din perspectiva produsului, cred că va trebui să creăm meserii noi - product manageri care să fie supraveghetori și învățători, mai mult decât creatori. Dacă AI-ul scrie cod, omul va trebui doar să îl țină în șah și să vadă dacă decizia AI-ului este bună sau nu. Vom avea nevoie de un mecanic de AI, de un job intermediar.
Mădălina Mirăștian: E important de punctat nu cum va arăta produsul, ci oamenii, apropo de job. La joburile ce solicită empatia și coordonarea mai avem o șansă. Ne vom dovedi umanitatea la nivel de emoție.