Cu ocazia lansării numărului 79 al Today Software Magazine, în cadrul tradiționalului panel de discuții, a fost abordată tema smart technology. Dialogul în care s-au lansat invitații Stelian Brad, Ciprian Sorlea, Alexandru Cornea, a oferit publicului perspective originale asupra acestui domeniu. Pentru a vă împărtăși din informațiile expuse și soluțiile propuse și adaptate la specificitatea contextului socio-economic, reproducem în rândurile de mai jos, schimbul de idei și de opinii ale invitaților noștri.
Ovidiu Mățan: Lucrăm cu diverse tehnologii în viața de zi cu zi. Din perspectiva voastră, ce lipsește în momentul de față?
Alexandru Cornea: Acum zece ani când am auzit de AI, se spunea că peste 10-15 ani programatorii nu vor mai fi nevoiți să scrie cod, ci calculatorul va scrie cod pentru ei. În perioada aceea, credeam acest lucru și eram fascinat de rapiditatea cu care se dezvoltau lucrurile. Acum știu că acest lucru nu se va întâmpla. Aș dori ca AI și Machine Learning să ne ușureze taskurile zilnice.
Stelian Brad: Cred că trecem printr-o tranziție de la era informației la era cunoașterii și a înțelegerii profunde a lucrurilor. O problemă a omenirii pe care aș dori să o abordăm prin tehnologie, este inteligența conectivă de care vorbim în domeniul roboticii la nivel incipient. Sunt roboți de inteligența unei furnici care reușesc să colaboreze, iar noi, oamenii, nu reușim să punem împreună lucrurile pentru a găsi pentru noi cea mai bună variantă. Epoca birocrației trebuie să dispară. Să nu uităm de Watson de la IBM pe partea de AI. Efecte pot fi chiar și în gastronomie. Apropo, am servit niște aperitive după rețeta propusă de Watson și au fost foarte bune. Watson ia părerile din jur și vine cu o propunere. Avem nevoie de o democratizare a societății, deoarece aceasta este democratică doar în aparență. Acest aspect privește tot ce ne înconjoară, vieți conectate și obiecte conectate.
Ciprian Sorlea: Pentru a îmbina utilul cu plăcutul, tehnologia pe care mi-aș dori-o eu astăzi este ceva tehnologie legală, ca un remote teaser, cu care să pot să-i ating pe vecinii care aruncă gunoi pe străzile din centrul Clujului. Am putea face un tool cu care să le aplicăm acestora câțiva volți sau o amendă. Evident că glumesc și nu mă aștept să pună cineva în aplicare așa ceva. Ca să trec la lucruri mai serioase, mi-aș dori să văd progrese în zona de tehnologie nano-programabilă.
........
Ovidiu Mățan: Stelian, povestește-ne despre proiectele în care ești implicat.
Stelian Brad: În sectorul roboticii, se întâmplă lucruri în Cluj. Există start-up-uri care pun mare preț pe dezvoltarea de tehnologii robotice. Sunt implicat într-un proiect de anvergură, de aproximativ 10 milioane de euro, prin care credem că vom democratiza această piață a roboticii. Vrem ceva care să fie atât de ieftin încât să fie disponibil nu fiecărui individ, ci fiecărei companii mici ca să-și rezolve problemele și suficient de deschis ca să-i permită oricui din comunitate să-și aducă contribuția. Cred că nu mai trebuie să fim captivi în ideea de tehnologie, ci să fim toți conectați și să putem contribui în zona de business, de servicii. Din acest punct de vedere, avem un proiect în zona de logistică, sisteme reconfigurabile destinate într-o primă etapă pentru industria automotive, în special robotică autonomă, identificare de trasee în mod autonom. Pe zona IoT, avem deja mai multe proiecte finalizate în care am conectat roboți industriali, în cloud, de unde îi monitorizăm. La nivel național, este nevoie de digitalizare la nivel industrial. Primele proiecte pe care le avem în desfășurare țin de conectarea echipamentelor de producție ce au peste 40 de ani și trecerea lor în cloud. Ne putem imagina că putem conecta la un panou electric un box smart și poți vedea cum și cât a lucrat mașina. Nu mai poate muncitorul să îți spună că a fost la baie sau țigară. Interesul este mare, deoarece foarte multe companii au o presiune uriașă pe reducerea costurilor pe parte de producție și pe disciplinarea oamenilor. Din perspectiva democratizării trebuie să mai înțelegem un lucru. Robotica trebuie extinsă. Nu mai vorbim de robotul tradițional. O casă inteligentă este un robot. Există deja un nou standard, un nou sistem de operare, Robot Operating System, la care oricine poate să contribuie, iar modulele care sunt compatibile cu acest standard pot fi deja conectate într-un mod foarte flexibil, văzute ca niște linkuri . Așa îți poți construi un robot care arată ca un robot sau un robot care monitorizează o clădire sau o seră. Avem un proiect în Cluj la USAMV în care am reușit să le conectăm la Internet, în cloud, serele. Am reușit monitorizarea serei și primim informațiile inclusiv pe Twitter. Sau, avem aplicații pe mobil de unde trimitem comenzi către motoare. De ce s-a întâmplat acest lucru? S-a întâmplat pentru că muncitorii nu mai puteau să respire în timpul verii și pentru a putea deschide trapele se urcau pe o scară foarte înaltă, se duceau cu o bormașină și puneau burghiul pe axa motorului pentru a deschide trapa. Cam asta era automatizarea.
Automatizarea proceselor software cu roboți e discutată de câțiva ani, dar puțini știu că Banca Transilvania are un departament unde sunt programați roboți sociali pentru marketing cu clienții. Sunt băieți care programează cu Pepper, roboți umanoizi pentru interfața cu clienții băncii. Estimăm că vom aduce un astfel de robot și în primărie deoarece avem un proiect care acum s-a lansat : "The Future of Work". Acest proiect va include cursuri pe zona de realitate virtuală sau realitate augumentată. Va exista o bază materială pe care împreună cu primăria, o vom dezvolta ca centru de industrii creative.
Ovidiu Mățan: Alex, spune-ne despre proiectul Smart House pe care îl desfășori.
Alexandru Cornea: Doresc un control mai bun al device-urilor, pentru că în ceea ce privește apa, pot să o închid/deschid, dar nu pot detecta dacă am scurgeri de apă. Mai vreau un senzor care să-mi zică dacă ușa e închisă sau nu. Dacă dorim să conectăm casa noastră inteligentă cu alte case inteligente, cu tot blocul, cu tot cartierul, atunci ajutăm comunitatea și unul pe altul, iar proiectul Smart House nu rămâne doar la nivel de moft. Nu suntem chiar aproape. Trebuie să decidem ce date poți să share-uiești. Dacă am o scurgere de gaz și nu sunt acasă, aș vrea să pot controla acest lucru ca să nu-mi afecteze vecinii. Mergând mai departe spre Smart City, toate sistemele dintr-un oraș (nu neapărat cele utilizate de primării sau guverne, ci cele ale utilizatorului), dacă sunt conectate, pot să ne ajute mult mai mult în viața noastră. Mai mult, vom putea avea autonomous vehicle cu adevărat, atunci când vom putea folosi toate datele conectate, datele din oraș, datele din ambient, datele vehiculului de lângă mine. Acum șase ani am avut un proiect de autonomous vehicle pentru aeroport și se rezuma la un software făcut în șase luni și testat în circuit, apoi plasat înapoi timp de șase luni în laborator. Până la un autonomous vehicle adevărat, mai avem mult de așteptat.
Ovidiu Mățan: Eu cred că se face over-engineering în zona aceasta. Nu este atât de greu să conduci o mașină, dar ei doresc să ajungă, cred eu, la driverul acela ideal care nu greșește. Probabil există conducere autonomă cu un factor de eroare.
Alexandru Cornea: Chiar citisem ieri un articol despre un târg auto din Detroit, unde s-a spus că diferența dintre autonomous vehicle și oameni este că noi mai degrabă acceptăm greșeala altcuiva decât greșeala unui sistem.
Ovidiu Mățan: Deci se merge spre un ideal, nu spre o soluție pentru că soluția există. Stelian, te rog.
Stelian Brad: Întrebarea este de ce se face atâta investiție în Smart City și autonomous driving. Dincolo de identificarea mediului, mai este un aspect important. Fără să dau nume, s-au făcut astfel de teste și la noi. Gândiți-vă că un astfel de vehicul se deplasa de la Cluj la Târgu Mureș. Totul era perfect din perspectiva senzorilor, atâta tot că a început să plouă torențial. Capacitatea mașinii de a reacționa - ceea ce nu ține de percepție, ci de control, de dinamică- a scăzut. Mașina s-a dus drept într-un stâlp, deși avea șofer care putea să intervină. Persoana din dreapta a avut mici leziuni, dar șoferului i s-a extirpat splina. Mediul are o impredictibilitate foarte mare care ține de modele, anvelope, cauciucuri, textura drumului. Nu mai vorbesc de faptul că încă nu avem infrastructura rutieră. Pe drumurile de țară ai o problemă cu autonomia.
Multinaționalele reinventează lucrurile. Trebuie educată populația pentru a accepta modele noi. Economiile dezvoltate sunt într-o mare criză în ceea ce privește modelul economic. Exportăm resurse și preluăm oameni din alte țări. Aceasta s-a întâmplat și cu noi în anii '90, după care am trecut pe modelul intern de productivitate de la sectorul IT la automotive. În sectorul IT trebuie să facem trecerea spre productivitate în România. Ce fac țările dezvoltate în acest context? Ele deja fac inovare. Așadar, care va fi următorul pas? Dacă nu faci creștere prin ceva ajungi la război, deci reinventezi masiv. Avem componenta ecologică pe care se merge masiv. Vorbim de paradigme ce vor schimba modul în care facem afaceri. Tehnologia e necesară ca suport. Unde duci activitățile ultra-tehnologizate? E vorba de ce anume generează noile piețe: China, India și mai nou România. Fiind ieftini, putem genera ceva cu ceea ce există deja. La Cluj, putem vedea cum se monitorizează o cameră de servere prin RaspberryPi. Ce vom face în calitate de comunitate cu aceste date? Putem interveni de jos în sus. Noi, comunitatea, suntem dispuși să punem niște senzori în afara ferestrei. Putem spune care este problema cu zgomotul sau calitatea aerului, nu să ținem cont de ceea ce ne spune primăria care face doar niște teste statice pe parcursul a ani de zile spunând că totul e în regulă. Noi putem să democratizăm de jos în sus și să-i obligăm pe cei ce vor să ne decidă destinele să facă cum spunem noi, pentru că noi punem lucrurile pe tapet. Sentimentul de siguranță, de protecție este cel care va vinde cel mai bine. Să nu mai fim captivi. Să fim noi cei care creează sisteme. Vom avea interesul cu toții să contribuim la aceste platforme deschise. Viitorul nu este al produselor de masă, ci al produselor unicat. Cu ajutorul roboților, oamenii nu vor mai sta la bandă, ci vor lucra în echipă ca să rezolve o problemă complexă în mod creativ.
Ovidiu Mățan: Cei cu facultate, cei cu profil tehnic își vor găsi de lucru. Problema e cu cei de jos care lucrează chestii mai brute.
Stelian Brad: Hai să ne uităm în istorie. Cât la sută din populație era implicată în agricultură? Peste 90%, dar oamenii aceștia nu au murit pentru că a venit tehnologia. Noi trebuie să avem responsabilitatea să pregătim generațiile. De câțiva ani am început un program de pregătire a copiilor din licee pe zona IT și robotică. Culmea e că nu am început la Cluj, ci în orașe mici. Primul experiment a fost la Bistrița cu patru licee. Am lucrat pe RaspberryPI, Arduino și alte platforme. Copiii au reușit din astfel de cursuri să automatizeze casa sau sera. Nu mai avem o problemă tehnică. Putem pregăti generațiile să fie pregătite pentru tehnologia viitorului. Impotența este a factorului politic care nu poate crea condițiile ca toți locuitorii să aibă un rol în societate.
Ovidiu Mățan: Cum vezi impactul IoT-ului?
Ciprian Sorlea: Doresc să dezvolt ce a spus Stelian. Din producția de masă a revenit ideea de craft în multe domenii. În România suntem pe primul loc la oamenii ce fac agricultură. Cu toate acestea, sunt mulți ce caută roșiile zbârcite, colorate diferit, nu cele ștanțate. Ca societate, punem pe primul loc experiențele, confortul și plăcerea cu care lucrăm. Pe partea de IoT, pot da exemplul unui proiect din zona medicală unde nu-ți permiți greșeala și unde se fac controale suplimentare. Prin IoT și Machine Learning se poate evita pierderea de vieți. Interacțiunea cu pacienții și uneltele trece printr-un proces de control al calității care până acum se baza pe încrederea în cei care oferă serviciul respectiv. Procesele sunt făcute să fie încălcate, iar din pix se poate bifa orice, dacă nu există un gateway de control.
Ovidiu Mățan: În martie va avea loc la Cluj o conferință, Start-Up Europe. M-am întâlnit cu inițiatorii proiectului, accesul e pe bază de înscriere, are loc la Grand Hotel Italia și vor fi 700-800 de oameni. Merită să mergeți dacă aveți un proiect și doriți finanțare.