În lumea managementului defectelor, cel mai bine documentat defect este defectul care nu există. Prevenția este mai bună decât orice tratament. Numai că înainte de a ajunge la produse, echipe și procese de lucru perfecte, trebuie să ne gândim cum să tratăm defectele.
Echipa de testare găsește defecte. Dezvoltatorii le rezolvă. Managementul de defect reține aceste date și se asigură că defectele sunt remediate, revizuite și analizate. Managementul defectelor implică o metodologie de rezolvare a problemelor pentru a identifica, analiza și preveni apariția acestora. Așadar, managementul defectelor este un proces continuu de colectare a datelor, analiză a cauzelor, implementare a remediilor și împărtășire a concluziilor. Datele sunt analizate de către factorii de decizie abilitați în cadrul dezvoltării produsului pentru a duce incidența defectelor în produs spre zero.
Pot defectele să fie prevenite prin logarea lor într-un sistem de urmărire, documentarea și rezolvarea lor? Nu. Acesta e primul pas. Dar pentru a tinde spre idealul zero defecte, e nevoie de mai mult.
Munca în echipă: Printre problemele întâlnite în dezvoltarea de produse complexe - produse formate din părți mecanice, electrice, low-level și high-level software - este că managementul defectelor se face în echipe individuale. Echipele care dezvoltă software-ul, se ocupă de defectele lor, echipele de hardware de ale lor şi aşa mai departe. De multe ori, diferite echipe folosesc tooluri, metode de prioritizare, comunicare şi terminologie diferite.
Tooluri: Când managementul defectelor este superficial, toolurile folosite sunt cele aflate cel mai la îndemână. Economisirea se face neglijând asigurarea unor funcționalităţi necesare în materie de acces, mentenanță, actualizare şi folosind tooluri cărora le lipsesc mijloacele pentru prioritizarea defectelor, iar ulterior pentru colectarea și analiza datelor. De asemenea, trebuie avută în vedere posibilitatea aplicării procesului stabilit. Aceasta se traduce prin urmărirea defectelor neclare, cu date lipsă, cu asignări nedocumentate şi termene expirate sau a defectelor incorect prioritizate, recenzate şi rezolvate.
Continuitate: Procesul de management al defectelor este de multe ori discontinuu. El nu poate fi urmărit de-a lungul timeline-ului produsului. Ceea ce se transpune în lipsă de informații pentru cei implicați direct în dezvoltare.
În lumea conectată, impactul în ceea ce privește brandul, piaţa globală și costurile a explodat. El poate fi urmărit până la managementul defectelor. Companiile doresc să livreze produse de calitate. Cea mai nedorită concluzie este nevoia de a retrage un produs de pe piaţă. Aceleaşi companii acordă o atenție sporită pentru testare și asamblare, în timp ce omit să stabilească un proces proactiv de urmărire a defectelor care să reducă riscurile.
Un management al defectelor planificat şi controlat va oferi un raport concludent asupra defectelor găsite într-un release sau a tuturor release-urilor. Acest proces oferă o imagine de ansamblu asupra calității produsului, asupra defectelor găsite în timpul testării și asupra release-ului. Mai mult, va reduce numărul defectelor din producție prin găsirea de defecte în faze timpurii de testare.
Vizibilitatea defectelor: Putem administra doar ceea ce vedem. Vizibilitatea defectelor trebuie să includă toate echipele, de-a lungul întregului proces de dezvoltare. Altfel este dificil pentru toţi cei implicaţi să ştie ce decizii au fost luate, la ce nivel şi cu ce impact. Primul pas pentru vizibilitate este un proces înţeles şi asumat, urmat de un sistem standard global de logare şi de urmărire a defectelor. Astfel, putem să avem un proces unic, accesibil tuturor celor implicaţi.
Prioritizarea defectelor: După o bună vizibilitate a defectelor, trebuie să fim siguri că vedem informaţiile care contează. Un defect bine documentat trebuie să conțină informații utile și ușor accesibile. Colectarea de informații nerelevante și nespecifice duce la lipsă de implicare și greutate în a fi precis. Pentru a ierarhiza defectele, este nevoie de datele potrivite: descriere corectă şi completă, nivel de risc, costuri implicate, faza de dezvoltare, echipa şi oamenii care au găsit defectul, clasificare, release şi istoric al defectului.
Prioritizarea stă în a avea informația potrivită la timpul potrivit - calitate, precizie, flexibilitate și scop.
Soluționarea defectelor: Având vizibilitate și informațiile potrivite, deciziile pot fi luate repede și eficient. Defectele rezolvate timpuriu costă mai puțin şi sunt mai ușor de soluționat. Pentru a acționa e nevoie de colaborare, vizibilitate a asignării și rezolvare. Soluția e parte din defect. Managementul defectelor se asigură că defectele sunt testate, reparate și marcate ca soluţionate.
Pentru soluționarea defectelor, procesul şi sistemul folosite trebuie să asigure pași eficienți și colaborare între echipe. De asemenea, deciziile, discuțiile și soluția trebuie să fie prezente în defect.
Analiza defectelor: O dată ce vizibilitatea, prioritizarea și soluționarea defectelor merg bine, este momentul să ne gândim la analiza și recenzarea defectelor, o privire generală asupra defectelor din punct de vedere al clasificării, liniilor de producție, istoricului, echipelor implicate. Analiza defectelor duce echipa mai aproape de starea ideală de zero defecte.
Un sistem şi un proces care asigură vizibilitate şi informații de calitate sunt necesare pentru a tinde spre zero defecte. Pentru prevenirea defectelor, este necesară colectarea informațiilor şi a soluțiilor. Câștigul în managementul defectelor este oferit de analiza problemelor de bază, urmată de o transpunere a acesteia în acțiuni: modificări în echipe, procese şi produse. Dacă majoritatea defectelor vin dintr-un anumit modul, înseamnă că e timpul pentru revizuirea și restructurarea acelei secțiuni.
Analiza defectelor este un demers care odată pus în aplicare implică dezvoltarea cu succes a produselor.
Beneficiile implementării unui management al defectelor sunt multe: o verificare mai riguroasă a calităţii produsului, efort redus de redresare, scăderea numărului şi a severităţii defectelor, comunicare mai bună pe orizontală şi verticală, resurse alocate mai eficient.
Lucrând cu răbdare, curiozitate și pasiune și eu am trecut prin hățișul managementului defectelor într-un proiect din industria automotive cu peste 50 de aplicații. Într-un astfel de context, teama de a greși este mare, iar schimbările se implementează lent. A greși e omeneşte. Prin analiza și revizuirea defectelor, managementul acestora îmbunătăţeşte abilitatea de a greşi mai bine şi, mai important, de a învăța din greşelile altora.
Zero defecte este un mesaj care poate aduce cu sine confuzie și impractibilitate tehnică. Aceasta nu trebuie să stea în calea procesului de îmbunătățire continuă, un proces intuitiv. Cine nu vrea produse mai bune, procese eficiente, costuri reduse și clienți mulțumiți? Clienții pentru care am lucrat și lucrez, au afirmat că vor toate acestea. Perfecțiunea absolută nu poate fi atinsă, dar o organizație se poate apropia tot mai mult de ea prin flexibilitate, vizibilitate, analiză și procese tehnice bine puse la punct.