TSM - Creativitatea – o nouă alfabetizare

Ligia Cremene, Ph.D - Coach, Consultant HR și Dezvoltare Organizațională @ Creative Org Solutions

"Creativity now is as important in education as literacy, and we should treat it with the same status." - Sir Ken Robinson

A scrie cod înseamnă a construi, a crea. Codul conține cărămizile din care e construit viitorul. Permiți minții tale să dezvolte instrumente incredibile. Aceasta presupune un nivel de creativitate ce nu se mai regăsește în alt domeniu, oricum nu într-o formă similară.

Creativitatea este abilitatea de a pune ideile imaginate în practică. Ea se caracterizează prin capacitatea de a percepe lumea în feluri noi, de a identifica patternuri ascunse, de a face conexiuni între fenomene care aparent nu au nicio legătură, și nu, în cele din urmă, de a rezolva probleme generând și implementând soluții.

Creativitatea merge mână în mână cu inovarea. Ambele necesită imaginație dar și disciplină. Tot ce a fost vreodată creat în jurul nostru a existat mai întâi în imaginația cuiva.

Nu există inovare fără creativitate. Inovarea este în fapt implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau mult îmbunătățit, care aduce valoare afacerii, instituțiilor sau societății. Măsura cheie, atât pentru creativitate cât și pentru inovare, este valoarea creată.

Cercetătorii din domeniile științelor comportamentale vorbesc chiar despre un "ADN al inovatorilor". Abilitatea de a genera idei inovatoare nu e doar o funcție a minții; ea depinde de cinci comportamente cheie care optimizează creierul pentru a face descoperiri. În cartea sa, intitulată The Innovator's DNA, Clayton M. Christensen descrie aceste comportamente, enumerate aici pe scurt:

Creativitatea nu este un talent, este un mod de a opera. Nu este un hobby, este un mod de viață. Un mod de a face conexiuni noi și a găsi soluții. Cu toate acestea, descurajarea creativității este foarte răspândită.

A trăi creativ înseamnă a trăi curajos. Curajul de a te exprima în forme nestandard, curajul de a explora, de a te arăta aşa cum eşti, de a fi vulnerabil, uneori confuz, de a nu fi înţeles, de a fi contestat, bârfit, curajul de a continua, de a asculta şi de a exprima ce doar unii înţeleg; curajul de a greşi şi de a o lua de la capăt, de a transforma, de a schimba, curajul de a străluci. Privită prin această prismă, creativitatea este o formă de rezilienţă.

Ridicăm în slăvi creativitatea, o căutăm peste tot, însă arareori o recunoaştem. Creativitatea, atât de râvnită și de elogiată, ne sperie adesea când se manifestă, la noi sau la alţii, pentru că aduce cu sine haos și incertitudine. E nevoie de curaj, claritate și asumare pentru a-ți trăi creativitatea.

E bine să ştim despre creativitate pentru a ne înţelege pe noi şi pe ceilalţi, pe creativii din jurul nostru, cei cu care trăim şi lucrăm.

În primul rând, a fi creativ nu înseamnă, neapărat, a fi artist. Mi s-a întâmplat de câteva ori, de exemplu povestind cuiva cât îmi place să lucrez cu oameni creativi, să mi se spună: "A, da, deci cu artişti." Nu, neapărat. Chiar foarte rar cu artişti. Mai degrabă cu ingineri, programatori, medici, profesori, kinetoterapeuți, antreprenori. Din 45 de respondenţi la un sondaj fulger pe Facebook, doar 5 au menţionat altceva decât artist/pictor/scriitor/actor ca răspuns la întrebarea "Ce ocupaţie/meserie/job îţi vine în minte când spui creativitate?".

Creativitatea este prezentă la oameni din toate domeniile şi în toate domeniile vieţii (profesional, relaţional, de mediu etc.). În domeniile tehnice, o regăsim ca sursă a inovării. În economie, distrugerea creatoare este unul dintre modelele dezvoltării economice.

Oamenii creativi găsesc soluţii graţie capacităţii lor de a face asocieri neaşteptate între concepte, cuvinte, instrumente, tehnologii, metode, domenii, situaţii. Adesea aceste asocieri nu le apar ca evidente şi altora, iar, dintre ele, una poate fi genială, salvatoare, iar altele pot fi fără sens, irelevante. Putem astfel bănui dificultăţile cu care se confruntă un creativ. El poate fi perceput ca aerian, neserios, ciudat, incoerent, nearticulat, lent, superficial, diletant, unul care doar îşi dă cu părerea, lipsit de rigurozitate. Aceasta, dacă nu e recunoscut ca atare, drept creativ, şi pus în valoare.

Cum creativitatea cere adesea solitudine, un creativ poate fi perceput ca retras, neimplicat, arogant, nesociabil. Dacă îşi mai face şi obiceiul să apară, din când în când, cu idei noi şi creţe, va reuşi, într-o primă instanţă, să îi deruteze şi să îi irite pe cei care fac lucrurile după metodologii bine puse la punct, în feluri bine stabilite. Creativii mai au şi bunul obicei de a fi preocupaţi de mai multe lucruri deodată, adesea din domenii diferite. Sunt implicaţi în mai multe proiecte sau au mai multe joburi. Din această cauză unii îi etichetează ca neserioşi, nehotărâţi sau neprofesionişti. Alţii le admiră cu suspiciune dinamismul şi dezinvoltura.

Oamenii care își manifestă creativitatea muncesc mult mai intens, pentru simplul fapt că sunt pasionaţi de ceea ce fac.

Iată de ce devine importantă o cultură organizaţională curajoasă, care înțelege şi recunoaște creativitatea, oamenii creativi şi rolul lor în funcționarea echipelor, departamentelor, organizațiilor, comunității și societății în ansamblul său.

Sir Ken Robinson, expert in științele educației și reputat lider internațional în domeniul dezvoltării creativității, inovației și resurselor umane, susține că, pentru a avea succes și a fi competitivi în acest nou mileniu (în era postrevoluție informațională) este necesar să acordăm creativității aceeași importanță pe care o acordăm alfabetizării.

Același lucru este exprimat în diverse feluri de manageri ai unor companii de succes: creativitatea este factorul crucial pentru reușită în contextul actual și în viitor.

În 2012 Adobe a publicat un studiu global despre creativitate. 5000 de adulți au fost intervievați în Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța si Japonia. Cercetarea arată că 8 din 10 oameni sunt de părere că deblocarea creativității este esențială pentru creșterea economică. Aproape două treimi dintre respondenți văd creativitatea ca fiind valoroasă pentru societate. Și totuși, doar unul din patru consideră că își trăiește potențialul creativ.