La început de an, dar și cu diferite alte ocazii, de urăm unii altora sănătate. De altfel, nu pentru puțini, sănătatea este cea mai importantă. De ce nu ar fi așa și în mediul business? De ce să nu beneficiem de sănătate și în organizații? Aceasta, cu atât mai mult cu cât petrecem mai mult de o treime dintr-o zi (din timpul în care suntem treji) la locul de muncă; și, să recunoaștem, că de multe ori, preocupăriel legate de job sunt active și în timpul nostru liber. Având în vedere că organizațiile în care lucrăm ne ocupă atât de mult timp, care responsabil de resurse umane, care team leader, manager sau angajat nu își dorește să lucreze într-o organizație sănătoasă? Cred că știm cu toții răspunsul. Și totuși, ce sunt organizațiile sănătoase? Ce putem face pentru a avea un mediu de lucru sănătos? Și mai ales, cu ce ne ajută?
Una dintre cele mai cuprinzătoare definiții (Sauter, Lim and Murphy,1996) consideră un loc de muncă sănătos ca fiind orice organizație care ,,maximizează atât bunăstarea (prin scopurile angajaților) precum și profitabilitatea și productivitatea (prin scopurile companiei)".
"Well-being (bunăstare) fizic(ă); well-being social; well-being financiar; well-being mental și emoțional; (...) dacă poți încorpora toate aceste componente, vei atinge obiectivul de a avea un loc de muncă sănătos; trebuie însă ca acestea să fie parte din cultura organizației, nu doar o extensie a sa"- sugerează David Chenoweth.
Sănătatea (unei organizații) și bunăstarea (la locul de muncă) sunt importante și datorită consecințelor acestora asupra angajaților. Aceste două concepte au potențialul de a afecta atât organizația cât și angajații într-un mod negativ. Spre exemplu, angajații care au parte de organizații cu niveluri scăzute ale sănătății și bunăstării, pot fi mai puțin productivi, iau decizii mai puțin calitative și sunt mai înclinați spre absenteism (Boyd, 1997).
Literatura de specialitate a identificat cinci categorii de practici utilizate în organizațiile sănătoase:
să creeze echilibrul între munca și viața personală,
să mizeze pe programe dedicate dezvoltării angajaților,
să fie un mediu sănătos și sigur din toate punctele de vedere,
să ofere recunoaștere și recompensare angajaților săi,
Pentru a înțelege aportul acestor practici, vă propunem tabelul de mai jos, care surprinde principalele beneficii ale acestor strategii, în raport cu bunăstarea angajaților și avantajele de care organizația se bucură.
Sursa: The Path to a Healthy Workplace. A Critical review Linking Healthy Workplace Practices, Employee Well-Being, and Organizational Improvements, Matthew J. Grawitch, Melanie Gottschalk and david C. Munz, Consulting Psychology Journal: Practice and Research, Summer 2006
Companiile care tind spre sănătate organizațională nu sunt puține. Aceste strategii devin și un foarte bun avantaj competitiv, pe lângă rezultatele pe care le aduc organizației și membrilor săi. Ce trebuie să facem pentru a obține aceste rezultate? Una dintre cele mai importante sugestii se referă la înțelegerea termenului de bunăstare (well-being) ca un concept ce vizează individul ca întreg: din punct de vedere fizic, social, mental, emoțional și financiar. Dacă ne adaptăm strategiile și intervențile luând în considerare și acest aspect, rezultatele și beneficiile nu vor întârzia.
Așadar, în noul an (și nu numai) vă dorim multă sănătate! Pe toate planurile!
The Path to a Healthy Workplace. A Critical review Linking Healthy Workplace Practices, Employee Well-Being, and Organizational Improvements, Matthew J. Grawitch, Melanie Gottschalk and david C. Munz, Consulting Psychology Journal: Practice and Research, Summer 2006
Health and Well-Being in the Workplace: A review and Synthesis of the Literature, Haren Danna and Ricky W. Griffin, Journal of Management 1999