Experiența noastră, a autorilor articolului de față, adunată în zece ani de folosire a GNU/Linux în corporații poate fi împărtășită celor care sunt interesați. Dar prima întrebare ar fi de ce ai vrea să rulezi GNU/Linux pe calculator în locul sistemului de operare furnizat de angajator?
Mai jos sunt câteva motive pentru care noi preferăm să-l folosim:
Este mai rapid. În general GNU/Linux rulează mai rapid pe orice hardware comparativ cu alte sisteme de operare, și acest lucru este și mai adevărat în corporații unde calculatoarele cu Mac OS sau MS Windows vin preinstalate cu programe de securitate care pot să încetinească până la de două ori operațiile.
Este sistemul de operare folosit în producție - astfel că folosindu-l local avem mai puține surprize de genul "la mine pe calculator funcționează."
Este un sistem de operare scris de programatori pentru programatori plin de unelte pentru programatori. Câteva exemple pe scurt: are o multitudine de unelte pentru manipulare de text (ca și codul sursă). Ai un "command prompt" care poate să afișeze informații despre repository-ul de cod cursă în care te afli (cum ar fi ramura curentă). Și (legat de ideea anterioară) Docker rulează în mod nativ pe el.
Voi fi direct: dacă este prima oară când folosești GNU/Linux, mai ales într-o corporație, vei avea nevoie de ajutor. Trebuie să ai cunoștințe tehnice (hardware și de rețele) ori colegi/colege care te pot ajuta. GNU/Linux și programele disponibile pe el suportă o multitudine de moduri de lucru, dar de multe ori ai nevoie să cunoști denumirea exactă pentru a găsi documentația despre cum se folosește.
Un aspect pozitiv a GNU/Linux-ului este că de multe ori e mai ușor să găsești soluții când ceva nu funcționează: majoritatea erorilor se regăsesc în fișiere text (loguri) nu într-o interfață grafică, ceea ce le face ușor de copiat într-un motor de căutare (iar o căutare de genul "Ubuntu \
Vorbim despre instalarea GNU/Linux-ului pe un sistem (laptop sau desktop) pe care-l folosim la lucru. E proprietatea companiei. Nu încerca să instalezi "pe ascuns". Întreabă departamentul de IT dacă sunt anumite norme de securitate care trebuie respectate (de exemplu criptarea fișierelor).
Experiența noastră este că folosirea GNU/Linux pe echipamentul companiilor nu este o problemă cât timp:
Clarificăm cu cei de la IT că problemele de genul "nu pot să listez" nu sunt problema IT-ului dacă nu pot fi reproduse cu sistemele de operare suportate de IT.
E mult mai ușor să găsim soluții la eventualele probleme dacă folosim o distribuție ca Ubuntu sau Fedora. (În general, soluțiile la probleme GNU/Linux se găsesc mult mai ușor pentru că e ușor de copiat mesajele de eroare din fișiere text într-un motor de căutare decât mesajele grafice în alte sisteme de operare).
Un alt avantaj al distribuțiilor populare este că majoritatea programelor există precompilate pentru ele.
Dacă ai de ales între mai multe soluții (Ubuntu și Fedora de exemplu), alege-o pe cea care are "comunitate locală" mai mare (deci ce folosesc colegii/colegele sau prietenii).
Un alt sfat ar fi să instalezi ultima versiune lansată. Anumite distribuții au versiuni "stabile", dar acestea conțin de multe ori versiuni mai vechi ale programelor care poate nu interacționează la fel de bine cu formate/protocoale proprietare.
Un alt sfat ar fi - pe cât posibil - să nu schimbi setările implicite. Rularea cu setările implicite ușurează munca altora când încearcă să te ajute.
Chiar dacă poți face aproape tot ce vrei sub GNU/Linux, tot timpul există acel 0.01% care este greu de îndeplinit (de exemplu, schimbarea parolei de domeniu). Pentru astfel de cazuri este foarte recomandat să lăsăm sistemul de operare original și să instalăm GNU/Linux lângă el într-o configurație "dual-boot". Această configurație este utilă și la depanarea problemelor (de exemplu, dacă nu funcționează o imprimantă, putem porni MS Windows și să confirmăm că problema nu este cauzată de sistemul de operare).
Câteva sfaturi mai concrete:
Poți minimiza spațiul folosit de Windows prin dezactivarea fișierelor de swap și hibernate (acesta înseamnă că nu vei putea folosi "hibernate"-ul sub Windows, dar presupunem că vom folosi Windowsul doar ocazional). Pentru alte idei despre cum să eliberăm spațiul (pe care putem să-l alocăm partiției de GNU/Linux) vezi.
Dacă folosești un Mac: acestea nu au un "BIOS" în sensul tradițional - trebuie lansat Mac OS-ul pentru a configura setările pe care de obicei le setai din BIOS la un PC (de exemplu, "ce se întâmplă dacă închid ecranul?" sau "oprește sunetul la pornire"). După instalarea GNU/Linux trebuie ținută apăsată tasta "Alt" la pornire pentru a lansa Mac OS.
Dacă partiția de Mac e criptată (ceea ce recomandăm), procesul de instalare de la Ubuntu nu poate să-l redimensioneze. În acest caz, trebuie să lansați sub Mac OS "Disk Utility" și să redimensionați partiția de acolo, după care puteți să reluați instalarea de GNU/Linux.
O ultimă idee legată de a nu face o schimbare definitivă: cele mai multe distribuții GNU/Linux au o variantă "live" disponibilă (pe CD / DVD sau USB). Poți încerca aceste variante fără niciun risc și poți verifica dacă distribuția respectivă ți se potrivește / dacă poți îndeplini sarcinile zilnice cu el (de exemplu, să te conectezi la rețea, să accesezi internetul, să accesezi fișierele în rețea, imprimantele, ...).
Deși în final e aproape sigur că vei fi mai productiv cu GNU/Linux (mai ales dacă lucrezi în IT), trebuie să fii conștient că la început productivitatea îți va scădea și de multe ori te vei gândi frustrat "vreau să fac un lucru simplu. De ce nu pot să fac pur și simplu X?"
De aceea, nu recomandăm schimbarea pe GNU/Linux când există presiuni, cum ar fi livrarea unei schimbări importante în produsul companiei.
În cazul ideal când schimbi pe GNU/Linux toate programele pe care le folosești sunt disponibile și le poți folosi în continuare. Această situație este din ce în ce mai comună (de exemplu, Firefox, Chrome, Thunderbird, LibreOffice, Eclipse, IntelliJ, Atom, VS Code - iar aplicațiile web gen JIRA, Pivotal, Confluence sunt implicit compatibile cu orice sistem de operare). Dar și în cazul în care un program nu este direct disponibil pe GNU/Linux, există variante. (În câteva cazuri este chiar recomandat folosirea de variante - vezi exemplul cu Cisco VPN/Skype mai jos):
Vezi dacă este o versiune "web" de la programul respectiv (de exemplu Cisco WebEx are această opțiune, chiar dacă este puțin mai greu de găsit).
Vezi dacă există un alt program care implementează protocolul/formatul de fișier. De exemplu:
Email-urile se accesează de obicei prin SMTP/POP3/IMAP și există o mulțime de clienți de email care pot fi folosite.
Sunt companii care folosesc Exchange care are un protocol proprietar, dar există re-implementări al acestui protocol care sunt programe libere. Sau poți folosi interfața web (OWA - Outlook Web Access).
Fișierele create de suita Microsoft Office pot fi citite/scrise de LibreOffice.
Folosește programul pe alt dispozitiv. De exemplu, dacă ai un RSA token virtual pe Windows, poți folosi aplicația de RSA token pe smartphone (sau poți folosi stoken - o implementare liberă - pe GNU/Linux). Sau poți cere un token fizic.
Un alt exemplu ar fi folosirea Skype-ului pe telefon/tabletă sau prin apel telefonic la apelul de conferință. Motivul este că la momentul scrierii articolului (2016) folosirea clientului oficial de Skype sub Linux înseamnă că în apelul respectiv nu se mai poate face screen-sharing.
Vezi dacă există soluții alternative care funcționează mai bine (de exemplu suita Google Apps - cu Google Hangouts - funcționează excelent cu GNU/Linux). Pe de altă parte, e greu de convins o companie să adopte o soluție nouă. Dar faptul că din ce în ce mai mulți utilizatori folosesc Mac OS crește cererea pentru a folosi soluții cross-platform.
Poți încerca Wine pentru programele care rulează sub Microsoft Windows.
Acestea au fost sfaturile și baftă în folosirea GNU/Linux-ului 100% din timp. Dacă întâlnești dificultăți, te rugăm să le faci publice (preferabil împreună cu soluția găsită) astfel încât să-i fie mai ușor persoanei următoare care întâlnește aceleași probleme.