Facturarea în tranșe este o modalitate eficientă de îmbunătățire a cash-flow-ului cât și pentru protejarea clienților în cazurile în care vorbim de o valoare mare a produselor livrate sau a serviciilor prestate, oferind posibilitatea unei relaxări financiare.
Vorbim de facturarea în tranșe, în următoarele situații:
În cazul avansurilor. Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării:
Pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate continuu, respectiv cu periodicitate lunară, anuală, etc. ;
Pentru contracte de prestări servicii, în care serviciul total de prestat poate fi defalcat în servicii individualizate, bine determinate, luând forma unor servicii de sine stătătoare;
În multe cazuri o astfel de abordare poate relaxa relația de business cu partenerii/ clienții.
Printre avantajele facturării în tranșe, enumerăm:
Îmbunătățirea cash-flow-ului;
În rândurile ce urmează, dorim să explicăm modalitatea legală a facturării în tranșe pentru a elimina riscurile ce pot apărea ca urmare a aplicării sale în mod greșit.
Să presupunem că dețineți o companie web și prestați un serviciu de dezvoltare a unui website către un client.
La terminarea dezvoltării site-ului, deci a finalizării serviciilor contractate, decideți să emiteți o factură parțială din valoarea totală, factura finală fiind întocmită la un interval de 30 de zile.
Este foarte important de precizat faptul că facturarea poate fi realizată doar după realizarea și semnarea procesului- verbal de recepție a lucrării de către ambele părți contractante, fără obiecții din partea beneficiarului.
În acest exemplu, modalitatea de facturare în tranșe este incorectă.
În mod corect, la finalizarea website-ului, în baza contractului, se încheie procesul -verbal de recepție, se facturează valoarea totală a contractului și se înregistrează în evidențele contabile proprii.
În conformitate cu noul Cod fiscal, în principiu, faptul generator și exigibilitatea impozitelor si taxelor, intervine la data finalizării și recepționării serviciilor. Astfel, factura trebuie emisă pentru întreaga valoare a contractului. În caz contrar, prestatorul de servicii își diminuează baza impozabilă pentru veniturile luate în calcul pentru calcularea impozitului pe profit, dar și pentru plata TVA-ului, dat fiind faptul că valoarea totală nu este înregistrată în evidențele contabile.
O asemenea situație poate atrage după sine nereguli, prin încadrarea ei ca fiind sustragere de la plata obligațiilor la bugetul de stat, deci evaziune fiscală, conform prevederilor art.9 alin.(1) lit.b) din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, o facturare în tranșe, fragmentată, în scopul de a facilita încasările și plățile în numerar, urmărindu-se încadrarea în plafonul minim pentru efectuarea unor astfel de operațiuni, este interzisă și sancționată de LEGEA Nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar , cu modificările și completările ulterioare.
Cum poate fi r3ealizată facturarea în tranșe în mod legal?
Pentru a fi evitate problemele precizate anterior modalitatea de facturare în tranșe, trebuie negociată, acceptată și inserată de către ambele părți încă din momentul contractării, dar numai în cazurile menționate mai sus. În acest fel, termenele și modalitățile de plată vor fi acoperite din punct de vedere contractual.
Drept exemplu, în cazul realizării aceluiași website, se poate lua în considerare fie:
facturarea și plata unui avans parțial sau total într-un anumit termen și facturarea finală ( cu stornarea avansurilor și refacturarea integrală a serviciilor) la finalizarea serviciilor și semnarea procesului- verbal de recepție,
În concluzie, facturarea în tranșe este o modalitate bună de protecție și de relaxare a condițiilor de plată, dacă se încheie în prealabil o înțelegere între cele două părți, pe bază contractuală, și dacă se respectă condițiile legale de facturare și de încheiere a proceselor- verbale de recepție parțială sau finală.