Avem cu toții idei inovative despre cum să facem lumea din jurul nostru mai bună si bineînțeles cum am putea avea niste beneficii de pe urma lor. Din păcate exista un drum lung de la ideea initiala si până la lansarea unui produs sau serviciu pe piață. În seria de articole pe care o încep acum, vom trece peste acest proces și va fi prezentat modul în care putem fi eficienți. Target-ul principal vor fi companiile mici care vor sa lanseze un produs sau chiar persoanele individuale care vor sa pornească o afacere. Nu vom acoperi toate etapele si aprobarile care au loc intr-o companie multinațională, scopul nostru fiind de a fi simplifica procesul și de a-l adapta nevoilor practice. Începem seria noastră cu un exemplu luat din actualitate: rețelele sociale.
Crearea unei reţele sociale in care oamenii din vecinătatea noastră iși publică serviciile, evenimente sau pot să vândă diverse lucruri. In felul acesta, fiecare va putea să îşi cunoască mai bine vecinii, sa participe si sa fie informaţi de evenimentele din cadrul comunităţii. De asemenea vor avea o legatură mai bună cu autoritățiile locale.
Sumar
Enumerăm mai jos ansamblul de procese ce va fi aplicat, cu comentariul că uneori unele dintre procese se întrepătrund.
Viziunea companiei - Viziunea de dezvoltare a companiei, in fucție de aceasta este definită și strategia firmei.
Business case - Documentul de justificare a investiției. Aprobarea acestuia este obligatorie înainte de a trece la pașii următori.
Market requirements (MRD) - Contine elementele de marketing ce vor susține produsul. Va include planul pentru reclame, materiale promoționale si strategia de distribuție a produsului pe diferite canale.
Use cases - Definirea modului in care produsul va interacționa cu utilizatorii și a pașilor de funcționare
Features matrix - Matricea capabilităților produsului. Este foarte utila pentru compararea acestuia cu diferite alte produse existente si pentru poziționarea sa.
Product roadmap - Planul de dezvoltare a produsului pe termen scurt (1 an) si lung (5 ani). In funcție de modificările pieței, a preferințelor utilizatorilor sau alte constrângeri interne/externe, acesta va suferi modificări pentru a reflecta noua stare a lucrurilor. Servește ca și imagine de ansamblu asupra posibilei evoluții a produsului în intervalul următor.
Product requirements (PRD) - Bazat pe Marketing Requirements(MRD) și considerând use case-urile definite, setează requirements-urile produsului, stabilește framework-ul în care acesta va funcționa, asteptările in ceea ce provește performanța, scalalbilitatea si securitatea acestuia. Reprezintă specificațiile pe baza cărora echipa de dezvoltare va implementa produsul.
Poziționarea produsului - Poziționarea produsului pe piață relativ la oferta existentă considerând features matrix.
Pricing model - Definirea prețului produsului in funcție de poziționarea acestuia
Launch plan - Planul de lansare a produsului pe piață
Dezvoltarea de noi produse - Modul în care planificăm lansarea urmatoarelor produse, benificiind acum de piata produsului deja lansat, de skill-urile și competențele existente.
Crearea de produse si servicii noi au sens atâta timp cât se știe unde se vrea să se ajungă. Strategia de dezvoltare a unui produs are sens daca urmarește viziunea companiei iar acestă viziune trebuie sa țină cont de evoluția tehnologiei și a pieței. Ca să va dau un exemplu, până la momentul lansării iPhone-ului, Nokia era lider-ul telefoanelor mobile si a smartphone-urilor. Viziunea lor nu includea interactiunea tactila cu ecranul telefonului, aceasta era făcută doar cu ajutorul unui pen. Lansarea iPhone-ului la începutul lui 2007 si marele său success au schimbat piața. Problema pentru Nokia a fost viteza de reacție care a durat câțiva ani, suficient de mult astfel încât sa devină necompetitivi pe piața de smartphone-uri. Pentru revenirea pe piață sacrificiile făcute au fost uriașe și aici mă refer la renunțarea dezvoltarii sistemului de operare Symbian si trecerea la Windows Mobile.
O greșeală frecventă este confuzia intre viziune si strategie. Strategia se definește în funcție de viziunea companiei. În continuare vom trece prin principalele strategii de definire a viziunii:
1. Viziunea 20/20- Termenul vine de la testul de măsurare a acuității vizuale (http:// www.allaboutvision.com/eye-test/) bazat pe șablonul creat de doctorul Hermann Snellen în 1860 și reprezintă citirea acestuia de la 20 picioare //6 metrii. Pentru o companie IT, această viziune înseamnă ca sunt foarte clari pașii ce trebuiesc parcurși pentru a ajunge de la starea actuală la cea dorită având o foarte bună înțelegere a evoluției tehnologice si a oportunităților de pe piață
2. Viziunea periferica - Compania este mai mult interesată de trend-urile din jurul ei, de noile oportunități, mai mult decât alte companii. În anii 1970-1980, Wang Laboratories, produceau calculatoare desktop pentru procesarea testului iar lipsa viziunii periferice i-a adus falimentul in anii 90 din cauza că a ignorat trend-ul PC creat de IBM.
3. Clarviziune - Capabilitatea de a vedea oportunități viitoare care nu sunt văzute de către concureți. Exemplificăm prin produsele Apple iPhone/iPod sau viziunea lui Bill Gates de a crea software pentru PC-uri.
Pentru crearea unor produse de succes, este necesar ca viziunea companiei să aiba focus, să fie clară, să fie completă și să poate fi implementată. Sunt 3 întrebări la care trebuie răspuns:
1. Unde vrem sa mergem?
2. Cum vom ajunge acolo?
3. De ce vom avea succes?
Revenind la exemplul nostru, definim viziunea astfel: Recunoastem evoluția rețelelor sociale iar prin produsele noastre vom crea un ecosistem de comunicare pentru comunitățile locale. Vom folosi cunoștințele noastre actuale pentru a crea produse accesibile tuturor. Rețelele sociale vor avea un nou înțeles, integrand viața reală în cea virtuală.
Acest document reprezintă baza proiectului nostru, definește noului produs și va fi folosit ca și referință pentru urmatoarele documente. In practică vom avea un document și o prezentare pentru etapa de aprobare a proiectului.
Conform PMBOK, business case-ul este documentul ce contine informația necesară pentru a se putea lua o decizie legată de investiția în acest proiect. În mod normal, există în cadrul său o analiză cost beneficii pentru justificarea proiectul. În final, totul se reduce la analiza potențialului profit, ținând cont de riscurile implicate în implementarea, vânazarea și mentenanța produsului. Business case-ul este creat ca urmare a uneia sau mai multe din următoarele cerințe:
cererea pieței
nevoi organizaționale
cererea unui client
avans tehnologic
cereri legale
impact ecologic
Business case-ul este revizuit periodic pentru a verifica ca proiectul continuă să urmărească scopul inițial, de asemenea se va urmări faptul ca produsul sau serviciul final este încă necesar. Este greșit să spunem că odată terminat, business case-ul este pus pe un raft.
Un alt document care poate fi creat înainte de începerea unui proiect este Statement of Work (SOW), acesta descrie produsele și serviciile ce vor fi livrate. În cazul în care implementarea se va face de către o altă companie, documentul servește ca și bază legală pentru serviciile ce vor fi livrate. În practică, contractul și SOW-ul sunt documentele principale, pe baza cărora se agreează începerea lucrului la un proiect.
Revenind la business case, pentru scrierea acestuia este recomandată folosirea unui template și/sau dacă este disponibil, folosirea ca și exemplu al unui business case de la un alt proiect aprobat din cadrul companiei. Un foarte bun exemplu îl puteți gasi aici.
Simplificând structura pattern-ului este recomandabil să se pună accept pe următoarele aspecte:
Sumar executiv - va conține data începeri proiectului, prinicipalii stakeholderi ce vor beneficia de pe urma proiectului, costurile totale și costurile pe termen scurt (6 luni), data de finalizare a proiectului
Descrierea proiectului și încadrarea acestuia în cadrul larg al tehnologiei și a pieței existente
Scopul - definirea clară a scopului proiectului prin evidențierea a 3 dintre cele mai importante aspecte
• Obiectivele pe termen scurt si lung
• Return of investment (ROI) - beneficiile interne/externe a implementării proiectului
• Modul de implementarea proiectului incluzând resursele ce vor fi folosite pentru aceasta
• Costul implementării (vezi exemplul)
• Durata estimată a proiectului
• Analiza de risc
• Pașii următori care vor urma aprobării proiectului
• Materialul de backup va conține toate detaliile proiectului care nu au fost prezentate în documentul principal, dar care pot fi referite pentru un nivel mai mare de detalii. Aici pot fi incluse de exemplu, detalii legate de costurile proiectului, pentru a justifica un anumit furnizor de servicii, modul de lucru, detalii referitoare la milestone-urile proiectului, modalitățile de comunicare în cadrul proiectului, modul de publicare a status-ului proiectului etc.
Multe din punctele de mai sus, pot face subiectul unui nou articol, iar în timp vom încerca să acoperi subiecte cum ar fi Estimarea corectă a duratei unui proiect, analiza riscului, analiza de pieța, modalități de lucru în cadrul proiectului și stabilirea scopului pe termen lung și scurt.
În următorul număr vom analiza un exemplu de business case pentru cazul nostru. Vă încurajez să scrieți un business case pentru exemplul nostru iar în articolul următor vor fi analizate. Adresa de email pe care le puteți trimite este ovidiu.matan@todaysoftmag.ro