ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 172
Numărul 171 Numărul 170 Numărul 169 Numărul 168 Numărul 167 Numărul 166 Numărul 165 Numărul 164 Numărul 163 Numărul 162 Numărul 161 Numărul 160 Numărul 159 Numărul 158 Numărul 157 Numărul 156 Numărul 155 Numărul 154 Numărul 153 Numărul 152 Numărul 151 Numărul 150 Numărul 149 Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 172
Abonamente

Când cercetarea își schimbă direcția

Ovidiu Popa
Head Of Consulting @ P3 Romania



PROGRAMARE

Am început acest parcurs încercând să răspund la o întrebare aparent simplă: Cum poți dezvolta software rapid, folosind principii Agile, și, în același timp, să respecți cerințele stricte de calitate și conformitate din industria automotive?

Se știe că în această industrie viteza de dezvoltare și disciplina proceselor par, de multe ori, să tragă în direcții diferite, implicând, inevitabil, abordări complexe. Cercetarea mea își are originea exact din această tensiune dintre agilitate și conformitate.

Am avut șansa să lucrez într-un proiect real, într-o organizație performantă, unde obiectivul era tocmai acela de a găsi o punte între cele două lumi. Timp de aproape doi ani am analizat procese, am implementat schimbări și am urmărit rezultatele în practică.

Iar concluzia a fost surprinzătoare.

Da, este posibil să combini dezvoltarea agilă cu cerințele riguroase ale industriei automotive. Dar nu este simplu. Necesită disciplină, investiții, documentație și o coordonare permanentă între echipe. În realitate, multe proiecte pornesc cu resurse limitate și termene ambițioase. De aici apar situații pe care probabil mulți dintre cititori le-au întâlnit: cerințe încă neclarificate, documentație care încearcă să recupereze dezvoltarea sau procese care se adaptează din mers pentru a face față presiunii livrării.

După aproape doi ani dedicați dezvoltării și implementării unei soluții, am realizat ceva la care nu mă așteptam.

Provocarea principală nu era lipsa soluțiilor. Provocarea era identificarea suficient de rapidă a problemelor.

În majoritatea organizațiilor există deja metode, standarde, instrumente și foarte multă experiență acumulată. Cu toate acestea, proiectele continuă să întâmpine dificultăți în adaptarea la schimbare. Nu pentru că nu există răspunsuri, ci pentru că este dificil să identifici la timp unde apare blocajul și care este cauza lui reală. Cercetarea a evidențiat exact acest fenomen: provocarea nu este lipsa metodologiilor, ci lipsa unei modalități eficiente de a înțelege rapid ce se întâmplă într-un proiect și unde trebuie intervenit.

Aici s-a schimbat complet direcția cercetării.

Dacă prima etapă urmărea dezvoltarea unei soluții de management de proiect, a doua etapă a vizat dezvoltarea unei metode de analiză. Astfel, nu s-a luat în considerare aflarea răspunsului la o întrebare de tipul "Cum ar trebui să lucreze organizația?", ci interesul s-a concentrat asupra problematicii privind înțelegerea rapidă a modului cum lucrează organizația astăzi și detectarea unor oportunități reale de îmbunătățire.

În cadrul unui departament din zona de conducere autonomă a unui mare producător european, abordarea s-a schimbat radical. În locul unui proces lung de explorare și implementare, am început cu o analiză structurată a modului de lucru existent. Au fost analizate procese, roluri, responsabilități și fluxuri decizionale, cu scopul de a identifica diferența dintre realitatea din teren și felul în care organizația credea că funcționează.

Rezultatele au fost încurajatoare.

O mare parte din efort a fost mutată din zona implementării în zona diagnosticului. În paralel, evoluția tehnologiei și apariția instrumentelor bazate pe inteligență artificială au făcut posibilă accelerarea procesului de analiză. Dintr-odată, volume mari de informații puteau fi evaluate într-un timp mult mai scurt.

Aici însă am descoperit un alt lucru interesant: inteligența artificială nu înlocuiește experiența umană.

Poate analiza mai repede. Poate identifica tipare. Poate evidenția riscuri și corelații. Dar nu poate înlocui contextul, responsabilitatea și capacitatea oamenilor de a lua decizii. Din perspectiva mea, adevărata valoare a inteligenței artificiale nu este doar că oferă răspunsuri, ci și că ne ajută să găsim întrebările care merită adresate.

Astăzi cred că informația este disponibilă aproape oricui. Metodele există. Standardele există. Bunele practici există. Diferența va fi făcută de capacitatea noastră de a identifica unde, când și cum trebuie folosite.

Privind în urmă, una dintre concluziile importante ale acestui parcurs este că ritmul schimbării influențează direct inclusiv procesele de cercetare. În cazul meu, schimbările tehnologice au fost suficient de rapide încât să mă oblige să schimb direcția cercetării pentru ca aceasta să rămână relevantă. Am pornit încercând să găsesc o metodă mai bună de management de proiect și am ajuns să dezvolt o metodă care analizează și diagnostichează organizațiile înainte de a propune soluții.

Poate că acesta este unul dintre semnele vremurilor pe care le trăim: nu doar organizațiile trebuie să se adapteze continuu la schimbare. Uneori, chiar și cercetarea trebuie să facă același lucru.

NUMĂRUL 166 - AI for Programmers

Sponsori

  • BT Amplifier
  • Betfair
  • MHP
  • .msg systems
  • P3 group
  • Cognizant Softvision
  • BMW TechWorks Romania

INTERVIURI

Ovidiu Popa a mai scris